Dincolo de calificare

Peste primăveri, ierni, toamne, statistici şi îmbrăţişări roşii în noapte, mai trebuie reţinute cîteva amănunte.

Că Dinamo a bătut o echipă cu Schneider şi Juan, adică un titular la bronzul mondial şi unul la Brazilia, care n-are nevoie de clasificări. […]

Peste primăveri, ierni, toamne, statistici şi îmbrăţişări roşii în noapte, mai trebuie reţinute cîteva amănunte.

Că Dinamo a bătut o echipă cu Schneider şi Juan, adică un titular la bronzul mondial şi unul la Brazilia, care n-are nevoie de clasificări. Plus Voronin, sfertfinalist cu Ucraina.

Că sub ochii noştri s-a născut şi a trecut de perioada de alăptare una dintre echipele de referinţă ale istoriei fotbalului nostru, care nu numai cîştigă, ci şi impresionează prin puterea ei de a se strînge şi de a supravieţui după gafa lui Gaev, care pentru o structură mai puţin asamblată, putea avea, vorba lui Borcea, efecte letale.

Că Niculescu e în cifre lîngă Dudu şi în ghete undeva spre Dumitrache, plus cîteva accente fizice, alunecări în minutul 90, preluate de la Cămătaru.

Că Rednic, după ce a suferit la Craiova şi avea acum fix un an 6 puncte cu Vasluiul, a revenit printre marii antrenori. Aseară, la 1-1, scor calificant pentru Dinamo, toată lumea credea că Dănciulescu îl va schimba pe Ganea. Împotriva oricărei logici aparente, a ieşit „Cap de Zmeu” şi a rămas Ganezul, ca să facă acel paravan de generic pentru Claudiu. La fotbal e nevoie de carte, dar şi de fler.