Constructorul
Rednic vobeşte despre cea mai grea grupă posibilă. Florin Buşcă o aseamănă cu o serie de Liga Campionilor. Jucătorii sînt şi ei măsuraţi în vorbe. Ce-i drept, nu e uşor să iei aspirină Bayer pe stomacul gol, nici să joci […]
Rednic vobeşte despre cea mai grea grupă posibilă. Florin Buşcă o aseamănă cu o serie de Liga Campionilor. Jucătorii sînt şi ei măsuraţi în vorbe. Ce-i drept, nu e uşor să iei aspirină Bayer pe stomacul gol, nici să joci pe White Heart Lane şi la Bruges, de unde Dinamo n-are amintiri prea plăcute, de pe vremea cînd Borcea ruga insistent să fie lăsat să se pregătească pentru Liga Campionilor.
În toată această atmosferă de „curaj, găină, că te tai!”, curajul e adus de Vasile Turcu. O basculantă de speranţe. „Sînt patru meciuri care ne vor pregăti viitorul traseu în Liga Campionilor”, a spus acţionarul care anul trecut a contestat toţi antrenorii, posibili şi imposibili, iar acum debordează de încredere şi nu-l scoate pe Rednic din „dom’profesor”.
În atmosfera sobră a Nyonului, Turcu s-a apucat să construiască, imediat ce au ieşit bilele din urnă. La edificiul Dinamo 2006, el a turnat mai întîi o cifă de optimism în fundaţie şi acum îi îndeamnă pe circumspecţi să pună cărămizile una peste alta.