Ploaia cădea gratis
Ce să înţelegem din finala de la Moscova? Că există echipe mari şi echipe măreţe. Că măreţia nu se dobîndeşte în pripă, oricîtă valoare de piaţă ai aglomera pe metrul pătrat de iarbă artificială. De la o anumită cantitate de […]
Ce să înţelegem din finala de la Moscova? Că există echipe mari şi echipe măreţe. Că măreţia nu se dobîndeşte în pripă, oricîtă valoare de piaţă ai aglomera pe metrul pătrat de iarbă artificială. De la o anumită cantitate de timp în sus, putem vorbi de istorie, şi de la o anumită calitate a acestui timp, putem vorbi de măreţie.
Chelsea, echipa recentă, a fost mare. Manchester a fost măreaţă. Radiind un roşu aproape tangibil, imperial. Dominînd simbolic, aproape fără eforturi, o trupă de mercenari inimoşi. La Chelsea, aerul are densitatea iluzorie a averilor făcute peste noapte. La MU, jucătorii, mari, mici, mediocri, respiră măreţie 24 h/ 7. Particulele de nobleţe se depun în straturi cromate, pînă formează un fel de armuri interioare, roşii ca armurile exterioare. Echipamentul ăsta, impregnat pe dinăuntru, a fost arma secretă, fără preţ, a lui United. Nu vi s-a părut că Scholes, Giggs, Van der Sar, Carrick sînt cumva blindaţi?
Lecţia asta, a tradiţiei, a efortului constant, a voinţei şi a răbdării nu e doar pentru Abramovici. La altă scară, se aplică şi echipelor de la noi. Sigur, n-or s-o înveţe azi, mîine sau la anul, or s-o înveţe peste cîţiva ani jenanţi în Europa. Pînă atunci, Liga Campionilor va avea pentru noi tot gust de lamă rece pe ceafă.
Şi-ar mai trebui să înveţe ceva echipele noastre. Că numai de la un nivel în sus se poate vorbi despre destin, noroc, ghinion, soartă. La nivelul fotbalului nostru, faptele rămîn comune şi explicabile. Fatalitate? Pedeapsă divină? Mistică? În fotbal, mistică nu înseamnă să-l ţii de vorbă pe Dumnezeu. Mistică înseamnă să săruţi mingea, să ratezi şi să te cheme Cristiano Ronaldo.
Numai si numai de la un nivel în sus, devine clar că nu fotbalul şi-a vîndut spiritul industriei, ci industria s-a subordonat fotbalului. Banii dau un plus de adrenalină. Şi asigură decorul somptuos. Fără ei, „această imagine n-ar fi avut loc”, vorba comentatorilor. Dar spectacolul uman îl pune în umbră pe cel financiar. Paradoxal, în echilibrul atroce de pe Lujniki, diferenţa a făcut-o ploaia căzută gratis din cer peste punctul cu var.
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele