Maria Andrieş

Într-o lume macistă este nevoie cîteodată de bisturiul observațiilor unei femei. Sexul slab? O glumă misogină

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Maria Andrieş
Cifre, nume, chipuri

La meciul Islanda – Argentina, din faza grupelor, scor 1-1, s-au uitat 201.000 de islandezi, adică 60 la sută din populaţia ţării, de 307.000 de locuitori. Mai mult, scrie Hollywood Reporter, citând televiziunea naţională de la Reykjavik, cei care au […]

...

Cupa celor umili

Zlatko Dalici nu va antrena Barcelona sau Real Madrid, deşi susţine că ar câştiga un sac de trofee în Champions League. Selecţionerul Croaţiei nu este un brand, iar asta nu e tocmai o fericire pentru marketingul marilor cluburi.

După cum […]

...

A cui este această Franţă?

„Cu capul în stele”, aşa a titrat L’Equipe, pe prima pagină, după calificarea Franţei în finala Mondialului. „La porţile Paradisului”, a scris Le Parisien. „Tot nu suntem campioni”, a venit contrapunctul dinspre Didier Deschamps, după victoria muncită, 1-0, din semifinala […]

...

Ireversibil

„Am cerut contractele fotbaliştilor de la LPF şi de la FRF. Nu au vrut să răspundă la solicitare şi atunci m-am dus cu Garda peste ei şi le-am luat”. Se întâmpla în 2005. Cel care povesteşte este Sebastian Bodu, pe […]

...

Franţa – Belgia, balşoi spectacol

Între noi, europenii, acum. În prima semifinală mondială, Franţa întâlneşte Belgia: două ţări vecine, prietene, care fac bancuri una despre alta. „Le Parisien” o numeşte relaţie de dragoste-ură: se iubesc, dar se tachinează.

De ce nu mănâncă belgienii covrigi? Nu […]

...

Scaunul de sub statuie

Lăcătuş a fost avertizat că „dacă mai pierde unu-două meciuri, o să i se strige şi lui > din tribune”. Puţin probabil. Fostul „şeptar” are, de departe, un statut imbatabil în raport cu galeria. Să-l ameninţi, cum face patronul Stelei, […]

duminică, 11 noiembrie 2007, 7:03

Lăcătuş a fost avertizat că „dacă mai pierde unu-două meciuri, o să i se strige şi lui > din tribune”. Puţin probabil. Fostul „şeptar” are, de departe, un statut imbatabil în raport cu galeria. Să-l ameninţi, cum face patronul Stelei, e ca şi cum ai clătina scaunul de sub o statuie. Rişti să-ţi cadă în cap. Becali ştie cel mai bine cum e, a mai păţit-o. Şi tot nu s-a învăţat minte.

Dacă va fi demis, antrenorul roş-albaştrilor nu va fi demis la cererea publicului sau prin vot popular. Nici pentru că pierde „unu-două meciuri”. Hagi era cît pe-aci să plece neînfrînt de pe banca Stelei. Nu eficienţa este criteriul menţinerii în post, nici simpatia tribunei. Nici relaţiile cu jucătorii, nici relaţiile cu patronul. Ci impresiile premeditate spontan ale lui Becali.

Pentru ca Lăcătuş să schimbe ce trebuie schimbat la Steaua are în primul rînd nevoie de timp. În al doilea rînd, de timp. În al treilea şi nu în ultimul rînd, de timp. Ce înseamnă un avertisment lansat pe scrîşnite la nici două săptămîni după ce a fost numit? În nici un caz că tehnicianului i se dau timp, răbdare şi respect din partea conducerii. Dimpotrivă, înseamnă că a fost adus nu chiar pentru a fi dat afară, ci pentru „unu-două meciuri”. Înseamnă că de la statuia lui nu se aşteaptă nimic altceva decît să fie mutată pe şest din scaunul de principal, la momentul potrivit. Perioada de graţie, în cazul său, durează exact pînă-şi va clarifica Olăroiu relaţiile cu şeicii.

Nu e nici o surpriză, nici un secret. Olăroiu e singurul tehnician cu trecere la palat. Lăcătuş a fost adus ca soluţie pentru public, nu pentru echipă. Fiara trebuia să domolească spiritele în tribună şi să împace galeria cu patronul. Dar emoţiile nu se confundă chiar aşa uşor, mai ales cînd sînt total opuse. Becali e şi mai contestat, iar fiecare pas greşit al Stelei e pus, just, în contul lui, nu al antrenorului. Suporterii îl aplaudă pe Lăcătuş pentru că este Lăcătuş şi huiduie echipa pentru că joacă aşa cum joacă. Stadionul e tot mai gol, atmosfera tot mai îngheţată, semn că războiul rece dintre conducere şi galerie va dura şi în pauza de iarnă.

Pînă atunci, avertismentele se vor înteţi, vor fi tot mai directe şi mai abjecte. Lăcătuş va intra în joc sau nu, va rezista presiunii sau nu. Statuia lui, în orice caz, va rămîne intactă, indiferent peste ce cap tare se va prăvăli. Sigur, omul va îmbătrîni vreo cîţiva ani în cîteva zile. Din păcate pentru el, clauzele antiumilinţă se subînţeleg, nu se trec în contracte. Mai ales în cele semnate de legende.

Comentarii (107)Adaugă comentariu

Apostolul (14 comentarii)  •  14 noiembrie 2007, 10:00

Sooooooooooooog poooola la negrii

Apostolul (14 comentarii)  •  14 noiembrie 2007, 10:01

Iau moooooooie si-mi fooooooot mama in cooooor

Apostolul (14 comentarii)  •  14 noiembrie 2007, 10:01

Ma foooooot si eu in coooooo, dar numai dimineata

Apostolul (14 comentarii)  •  14 noiembrie 2007, 10:01

Sooooooog pooooooola la greu si sunt un gunoi

UN KKAT CA SI VOI (14 comentarii)  •  14 noiembrie 2007, 10:02

Bravo retardatilor ! Asa da !

UN KKAT CA SI VOI (14 comentarii)  •  14 noiembrie 2007, 10:02

strambadracu@rds.ro

Bravo !

mosu’ (11 comentarii)  •  17 noiembrie 2007, 11:58

Fericirea copilului tau este si fericirea ta! Fa-l fericit cu o scrisoare direct de la Polul Nord, semnata chiar de Mos Craciun

http://www.mailtosanta.eu

Comentează