„Naţionala” de împrumut

Victoria Stelei de la Kiev înseamnă un act de dreptate pentru fotbalul românesc. Dreptate pentru suporterii care au aşteptat zece ani revenirea în Liga Campionilor, dreptate pentru suporterii „naţionalei” care aşteaptă de şase ani calificarea la un turneu final.

„Tricolorii” […]

Victoria Stelei de la Kiev înseamnă un act de dreptate pentru fotbalul românesc. Dreptate pentru suporterii care au aşteptat zece ani revenirea în Liga Campionilor, dreptate pentru suporterii „naţionalei” care aşteaptă de şase ani calificarea la un turneu final.

„Tricolorii” ne-au învăţat să ţinem capul plecat a neputinţă, să ne uităm la meciuri cu mîna pe telecomandă şi lumina aprinsă, ca la filmele cu vampiri. Ne-au învăţat să ne bucurăm strepezit la goluri, să fim fatalişti, sceptici, să ne îmbolnăvim de friguri în preliminarii şi de oftică la turneele finale. Ne-au învăţat să chircim pumnii şi la 1-0, şi la 2-0, şi în prima repriză, şi în a doua repriză, şi vreo jumătate de oră după ce s-a încheiat meciul. Dacă ne egalează? Dacă ne bat?

De toate cîte ne-au învăţat „tricolorii” recenţi încearcă să ne dezveţe trupa lui Olăroiu. Încearcă să ne înveţe ce înseamnă tradiţie şi constanţă în rezultate, să ne redea pofta de competiţie şi ritualurile de sărbătoare. Să ne reamintească sentimentul bucuriei trăite împreună, alături de ceilalţi, cea mai importantă şi mai simplă trăire pe care o poate crea fotbalul. Steaua a început să facă uitată lehamitea de „ai noştri”. Şi nu numai Steaua. Echipele de club umplu pe zi ce trece vidul de rezultate al „tricolorilor”, se subtituie din ce în ce mai ferm „naţionalei” şi restaurează demnitatea fotbalului nostru în Europa. 

Acolo unde a dat Mutu cu ranga, acolo unde au durut ratarea lui, acolo unde a ars ţigara lui Lobonţ, ne vindecă golurile lui Badea şi Dică. Peste rănile deschise demult de „tricolori” se revarsă ca un balsam victoria din Ucraina. Din locul pe care-l avea cîndva „naţionala” în inimile noastre n-a mai rămas decît o piaţă pustie. Nu mai trecem pe-acolo decît din inerţie patriotică.

Toată lumea a plecat în Piaţa Universităţii, în Ghencea, în Giuleşti, în Ştefan cel Mare, unde pulsează valoarea şi speranţa. Toată lumea, Piţi! Toată lumea, Naşule! N-aveţi decît să vă ţineţi de urît unul altuia, să spuneţi poveşti cu generaţii aurite şi selecţioneri poleiţi. Steaua ne-a dat revanşa pe care ne-au refuzat-o „tricolorii” şi antrenorul lor, prea ocupat cu revanşele personale.

„Steaua sperie deja Madridul” — cotidianul spaniol „Sport”