Băiete, încă un rând de antrenori!

Nu Miriuţă e problema la Dinamo, ci lipsa de experienţă a lotului. Jucătorii nu erau pregătiţi fizic şi psihic pentru gheaţa din afara paharelor

După ratarea play-off-ului, la Dinamo a început concursul pentru postul lui Miriuţă. Când de fapt ceea ce-i lipseşte echipei din Groapă nu e un tehnician, ci un barman. Un profesionist care să se ocupe de scos aerul din pahare şi de calculat proporţia de apă din şpriţ, astfel încât jucătorii să se poată concentra la fotbal.

Deşi principalul suspect pentru îngheţat apele e Negoiţă, care-a promis tot felul de prime, preşedintele alb-roşilor i-a ruşinat pe oficialii Astrei. Au pârjolit câmpiile la rece. „A fost totul premeditat, sunt sută la sută convins”, a spus Alexandru David, la ProX.

Confom cutumei, terenul îngheţat şi acoperit cu zăpadă a fost trecut cu vederea de arbitri şi de observatorii federali. A fost trecut cu vederea şi de televiziuni, deşi mingea era greu de observat pe micul ecran. Mai degrabă vedeai cârtiţa sărbătorindu-şi ziua şi suflând în lumânările din instalaţia de încălzit gazonul.

Inima, satelitul lui Dinamo
Echipa lui Edi Iordănescu s-a chinuit pe acelaşi stadion, n-a zburdat într-o oază cu iarbă verde. Aşadar, starea terenului e doar o scuză de etapă, nu motivul unui eşec premeditat cu nonşalanţă de conducerea dinamovistă. „Nu îi înţeleg pe băieţi”, a spus Miriuţă, după eşecul cu Astra. „Nu am fost echipa de acum 2-3 săptămâni”. Normal, încă nu trecuse timpul necesar refacerii.

Totul, lipsa de formă fizică, de prezenţă în joc, de coeziune, de precizie, intră în graficul acestui sezon. Dacă n-ai arătat caracter până acum, nu e pentru că l-ai pus deoparte şi l-ai păstrat pentru cazuri de forţă majoră, „ca o finală de Campionat Mondial”.

Nu l-ai arătat pentru că nu-l ai. La fel, voinţa nu e ceva ce apare şi dispare, spre mirarea antrenorilor şi disperarea suporterilor. Voinţa trebuie cultivată, călită. În caz contrar, rămâne pirpirie şi nefolositoare. La fel ca inima, pe care n-o pui în joc. „Nu am avut atitudine, nu am jucat cu inima!”, oftează Miriuţă. E drept, nici valoare nu a avut lotul lui Dinamo, dar în domestica Ligă 1, nu e musai. E suficientă disciplina.

Un antrenor prieten cu băutorii
Miriuţă, evident, n-a fost omul care să strângă rândurile lăbărţate prin baruri, prin camere de hotel duduind de manele. Miriuţă i-a iertat pe cheflii o dată, de două ori, de trei ori. N-a avut curajul să-i excludă sau să ceară imperios conducerii excluderea lor. A evitat şocul la echipă până a fost prea târziu.
Mult după ce va pleca de la Dinamo, va rămâne cu această ştampilă pe valiză. Nu de antrenor slab, ci de antrenor moale, fără tăria propriei convingeri.

Spiritul bătăios se pare că s-a retras de la Dinamo şi de pe bancă, şi de la oficială. Despre vestiar nu mai vorbim. Acolo e doar spirit voios, cu rare nuanţe de inimă albastră. „E o mare dezamăgire. Toată munca noastră de un an s-a dus pe apa sâmbetei”, a comentat Sergiu Hanca. Dezamăgirea vine, desigur, de la faptul că apa sâmbetei nu e tonică.

N-ai rădăcini, n-ai profunzimi
Dinamo nu mai are jucători care să atragă atenţia prin ceea ce joacă. S-a întors Torje, să acopere postul de bocitor oficial, în aceste momente grele. Dar, de ani buni, nu există lider, nu există nucleu dur, doar un du-te vino mahmur.

Ceva s-a degradat accelerat în era Negoiţă: Dinamo s-a rupt complet de trecut, de tradiţie, de orgoliul istoric. Dacă la izolarea de propriile valori se adaugă o conducere care nu înţelege fotbalul sau, mai bine zis, nu înţelege din fotbal decât componenta contabilă, cu registru dublu, deznodământul nu poate fi decât cel de la Rapid. Ţopăind de la agonie la extaz, şi FCSB se îndreaptă spre asta, spre ceea ce s-ar putea numi impasul identităţii.

O schimbare de antrenor riscă să nu schimbe nimic la Dinamo. Iar schimbarea de patronat e puţin probabilă. N-a depăşit stadiul unei manevre de temporizare. Cerându-le scuze fanilor, Torje vorbeşte despre „renaştere”, dar renaşterea din ce? Din care cenuşă? Trebuie să arzi nişte calorii, să faci rost de ea. Trebuie eforturi, sacrificii. Altfel, păsăroiul Phoenix renaşte sub formă de papagal. z