„Naţionala” contra naţiunii

Mircea Sandu dă vina pe fanii stelişti pentru atmosfera proastă de la ultimul meci al „naţionalei”. Dacă nu erau steliştii, erau rapidiştii sau dinamoviştii. Şeful FRF e un om norocos. Întotdeauna vina pică pe alţii. Pentru proasta relaţie a „naţionalei” […]

Mircea Sandu dă vina pe fanii stelişti pentru atmosfera proastă de la ultimul meci al „naţionalei”. Dacă nu erau steliştii, erau rapidiştii sau dinamoviştii. Şeful FRF e un om norocos. Întotdeauna vina pică pe alţii. Pentru proasta relaţie a „naţionalei” cu propriul public e de vină numai publicul. Iar pentru criza de imagine a „naţionalei” sînt de vină doar cei care au nefericita inspiraţie să se uite spre acea imagine. Păi, da, se uită, în loc să se prosterneze. Şi se uită cu un ochi critic. Iar naţiunea i-e datoare cu priviri adoratoare domnului Sandu şi domnilor Goe din anturaj.

Criticile, înjurăturile, furia, nervii şi spumele din Ghencea sînt urmarea firească a politicii de izolare dusă de Sandu şi Piţurcă. Cei doi au învrăjbit „naţionala” şi cluburile. Au procedat în aşa fel încît prima reprezentativă nu mai reprezintă o ţară, ci nişte mofturi. Au rupt toate punţile dintre echipă şi suporteri. Silenzio stampa şi meciurile la Constanţa n-au fost ideea fanilor stelişti. Nici defavorizarea sistematică a jucătorilor din campionat, nici selecţiile la ambiţie.

În loc de ordine şi strategii pe termen lung, cei doi manageri n-au făcut decît să scuture grijulii scamele albastre ale blitzurilor de pe reverul stranierilor. Au ridicat în jurul „naţionalei” un zid de compromisuri, de mîini care se spală una pe alta. Au secretat o gogoaşă de mătase murdară în care au învelit viaţa scandaloasă de la lot. Fumatul, beţiile, bătăile şi jucătorii care se scot singuri de pe teren nu le-au inventat fanii bucureşteni.

Aşa se face că avem o „naţională” la mîna vedetelor, nu vedete la îndemîna „naţionalei”. O „naţională” care nu mai e credibilă ca „naţională”, aşa cum nu sînt credibile mica machetă a marelui stadion şi finala Cupei UEFA la Bucureşti. Nu, oricum ar socoti, Naşu’ n-a plătit în Ghencea pentru înjurături. De fapt, n-a plătit, ci a început să încaseze roadele activităţii frenetice de pînă acum. Incompetenţa se plăteşte, elucubraţiile se plătesc, dusul cu zăhărelul se plăteşte, şi dusul de nas. Lipsa de performanţe se plăteşte, de asemenea.

În loc să se ocupe de galeriile „granzilor”, de ce nu se interesează Sandu şi Piţurcă de fanii „naţionalei”? Unde sînt? Unde au dispărut cei care-şi secau piepturile de aer înainte de primul fluier, cei care se mînjeau cu tempera pe faţă, cei care îmbrăcau în galben aprins stadioane pline pînă la refuz? Ce s-a întîmplat cu ei, cu fanii de treabă? Cine i-a alungat? De ce nu mai vin în Piaţa Universităţii? Din cauza fanilor stelişti?

Nu cumva s-au apucat să ţină cu alte echipe, să freamăte numai la meciuri mari, să aibă emoţii numai cu adversari puternici şi să se uite plini de speranţă înainte, nu plini de regrete înapoi? Nu cumva s-au ataşat de alte stadioane, în lipsa prelungită nepermis a unui stadion naţional modern? Degeaba aşteaptă Sandu provincia, pentru că „naţionala e mai respectată acolo”. „Naţionala” mai are de tras ca să-şi recapete dreptul la respect şi la încredere din partea românilor, din Bucureşti sau de aiurea.

„Cred că echipa naţională este mai respectată în provincie” — Mircea Sandu