Andrei Crăciun

Freelancer nu înseamnă că poți scrie tot ce îți trece prin minte. Freelancer ești când îți pasă ce scrii. Poate prea mult

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Andrei Crăciun
Cum așteptăm nemții

Pentru masochiștii care iubesc încleștările din fostul Sector Agricol Ilfov, s-a desfășurat clasicul Clinceni-Voluntari, încheiat cu tradiționalul 1-0, de data aceasta pentru Voluntari. A fost o partidă la capătul căreia comentatorii ar fi avut nevoie de consiliere psihologică.

Mașinăria de […]

...

Unde a dispărut zâmbetul?

La ora la care pleacă spre tipar aceste rânduri, Liverpool e încă pe locul 7 în Premier League, are, așadar, un sezon mizerabil. S-ar mai putea salva cucerind Champions League, dar e improbabil, fiindcă Bayern München sau Manchester City sunt, […]

...

Primăvara românilor

O primăvară europeană este o unitate de măsură valoroasă. Unde ne aflăm? Aici: avem o mână de români în elită. Restul sunt vorbe.

În Champions League stăm atât de rău încât dacă nu întoarce Juventus rezultatul de la Porto riscăm […]

...

FCSB nu e Steaua, e un talcioc

Mai e în plină desfășurare și telenovela Buziuc, dar asta până mâine se va uita

Victorie grea și chinuită, așadar, pentru echipa celor patru consoane. E o greșeală aici. De fapt, trăim mai multe confuzii. Prima: FCSB nici nu este […]

...

Epilog la cazul Colțescu

Colțescu n-a fost rasist, dar a fost cu siguranță neinspirat, se putea exprima mai elegant și n-ar mai fi ajuns să poarte deja, chiar dacă nedrept (spun uefajudecătorii), o etichetă. De ce să ajungi totuși aici?

O problemă de vocabular

[…]

...

Muncă, talent, șmecherie

Cum s-au folosit de toate acestea Maradona, Cruyff, Ibrahimovici?

Permalink to Muncă, talent, șmecherie
luni, 4 ianuarie 2021, 8:43

Începem un an nou, în care probabil iar vom folosi greșit toate aceste concepte: muncă, talent, șmecherie. Ca să le înțelegem ar trebui să ne întoarcem la clasicii jocului.

Vă propun, așadar, să ne uităm încă o dată către viața și opera domnilor Diego Armando Maradona (recomand documentarul Diego Maradona, de Asif Kapadia), Johan Cruyff (recomand autobiografia Driblingul meu) și Zlatan Ibrahimovici (recomand autobiografia Eu sunt Zlatan). Zlatan, cel care încă joacă și joacă bine și este pesemne nemuritor.

Fiul maidanului

Diego Armando Maradona a fost neîndoielnic un fenomen. Un fenomen irepetabil, dar nu inexplicabil.

Maradona a fost și el copilul timpului său și al lumii sale. Talentul lui Maradona începe însă tot cu munca. Uităm asta, fiindcă Maradona făcea totul cu ușurință, așadar, era talentat. Era, dar avea și zecile de mii de oră de muncă de la bază. Ba mai mult: le avea făcute cu plăcere.

Maradona știa ce știau prea puțini: să joace fotbal cu ochii închiși. Știa unde se află oricine pe teren, oricând, fiindcă în copilărie juca fotbal și dincolo de căderea nopții, iar în mahalalele argentiniene stâlpii de iluminat public erau (și sunt încă) o fantezie.

Educația de stradă

Maradona a fost fiul maidanului, unde a învățat cum se trișează, cum se driblează, cum se marchează cu mâna lui Dumnezeu. Educația de stradă – adevărata și singura șmecherie bună – spune așa: dacă arbitrul nu fluieră, e vina arbitrului. Așa se face că Maradona a fost tot timpul nevinovat de șarlatania din „sfertul” de Mundial cu Anglia. Și „golul secolului” e marcat tot ca pe maidan. Dar Maradona a muncit pentru a avea talentul de a nu fi prins de nimeni din urmă, de nimeni în afară de el însuși, se înțelege.

Matematica aprozarului

Autobiografia lui Cruyff ne lămurește cu privire la geniul olandezului. Și el știa să transforme toate dezavantajele în avantaj. Când joci fotbal pe beton te ferești, căci dacă te prăbușești doare. Înveți să-ți ții echilibrul. Faimoasa întoarcere Cruyff s-a născut din prudență.

Când ai tăi au un aprozar și nu ajungi bine la tejghea, dar trebuie să socotești restul pe care trebuie să îl dai clienților înveți să-ți folosești mintea și să calculezi în gând. Matematica aprozarului deschide o obsesie pentru cifre. Obsesia pentru cifre deschide o obsesie pentru spații. Obsesia pentru spații deschide calea pentru fotbalul total.

Talent și etica muncii

Când tatăl tău are un ochi de sticlă, dar e atât de șiret încât face concursuri cu batavii cine poate privi mai mult înspre soare și câștigă de fiecare dată, ei bine, atunci înveți ce este viclenia și la ce folosește. Când tatăl tău vitreg se ocupă de gazonul lui Ajax și la opt ani ți se dă dreptul să intri în templu și să te ocupi și tu de gazonul zeilor, atunci înveți cât contează toate detaliile.

Cruyff a fost un talent exploziv, care s-a așezat tot pe o etică a muncii, care desigur că depinde de capriciile geniului. Dar asta nu înseamnă că geniile nu muncesc. Muncesc, ba încă mai mult decât toți ceilalți. Muncesc mereu. Cruyff a muncit mereu și a fost suficient de inteligent încât să înțeleagă că luminile barului te orbesc în fața porții, așa cum frumos povestea Piști Kovacs într-un interviu dat lui Ioan Chirilă acum aproape o jumătate de secol.

Răzbunarea copilului de la periferie

Și autobiografia lui Zlatan este lămuritoare: Zlatan s-a născut din răzbunare. Zlatan trebuie să fie mereu primul, fiindcă a trăit la periferie, fără să aibă, deși ar fi meritat. Zlatan este și muncitor, și șmecher. Șmecheria lui e inteligentă, nu plină de prostie, ca a acelora care s-au pierdut, în timp ce el merge pe patruzeci de ani și duce Milanul în spate, cum ducea Atlas cerul.

Ar fi bine să nu uităm că niciuna nu este de ajuns, nici munca singură, nici talentul singur, cu atât mai puțin șmecheria singură. Când se întâlnesc însă toate trei într-un singur om avem în față un miracol al jocului de fotbal și, dacă nu e prea mult, chiar al vieții.

Maradona, Cruyff, Zlatan sunt, desigur, doar câteva exemple. Dar sunt exemple importante. Avem de învățat.

Comentarii (12)Adaugă comentariu

Toader (29 comentarii)  •  4 ianuarie 2021, 9:39

Zlatan, la etatea lui, poate să facă legea nu numai datorită felului lui de-a fi ci şi pt că fotbalul din ziua de azi e slab. A ajuns aşa nu datorită slăbiciunilor trupurilor, mai ales europene, ci datorită faptului că, şi aici, şi-a băgat dracul coada. Priviți orice domeniu, de la artă la ştiință, de la sport la tehnică, față de ceea ce s-a scos altădată nu e bătut pasul pe loc ,e prosteală. Cine are puterea financiară, mediatică şi imboldul pt a pune gând rău omenirii?

Bibi (3 comentarii)  •  4 ianuarie 2021, 9:44

Un articol foarte "smecher", facut cu talent si munca. Munca asta de acuma si aia din urma, care te duce la nivelul de acum. Bravo si merci !

Bibi (3 comentarii)  •  4 ianuarie 2021, 9:48

Poate mai trebuia insistat putin la Zlatan, dar cred ca erai presat de timp.

Mihai (2 comentarii)  •  4 ianuarie 2021, 17:21

N-am citit autobiografia lui Cruyff, frumoasa povestea cu tatal lui care se uita cu ochiul de sticla la soare. Un articol riscant, in care orice ai scrie parca nu e de ajuns, cand vorbesti de Maradona, Cruyff si Zlatan (imi pare un pic fortata alaturarea lui Ibrahimovic aici). Ca fan al Milanului nu l-am suportat niciodata, nici macar la titlul din 2011 cand cerea toate mingiile si din 20 isi batea joc de 17. E drept ca restul de 3 erau assisturi sau goluri, dar tot mi-a parut prea ingamfat pentru ce arata pe teren. Acum ii citesc cu placere interviurile, sa fim seriosi, e foarte lent si nu e decisiv cum il scoate presa, nu l-as ridica in slavi. Ma rog, e un superstar, lumea si presa are nevoie de asa ceva, il maguliti prea mult.

Radu K (5 comentarii)  •  4 ianuarie 2021, 20:42

Vad ca exista destui admiratori ai smecheriei. De ce nu ai pus in comparatie si un Pele, un Beckenbauer, un Matthäus (recorman-ul participarilor la Campionatele Mondiale)? Pentru ca ei nu erau smecheri, nu? Pele a fost peste Maradona, Beckenbauer peste Cruyff, Matthäus peste Zlatan. Nu intamplator i-am luat pe acestia. Chiar si Ronaldo, idolul cocalarilor, este un exemplu de munca continua si va avea o viata lunga in fotbal. Sau Messi de talent si munca. Oare cand veti aduce si voi elogiu celor care sunt talentati, seriosi, muncitori si un exemplu pentru generatiile care vin? De aceea suntem ca si tara unde suntem, pentru ca dati smecheria drept virtute!

adi (1 comentarii)  •  4 ianuarie 2021, 21:22

foarte bun articolul maestre

Comentează