Andrei Crăciun

Freelancer nu înseamnă că poți scrie tot ce îți trece prin minte. Freelancer ești când îți pasă ce scrii. Poate prea mult

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Andrei Crăciun
Oamenii, moartea și banii

Iar acele vremuri – lumea toată de acum o lună – au trecut și nu știm unde și dacă se vor mai întoarce. Planeta are acum altă respirație, iar sportul a intrat într-o altă dimensiune. Revolta firească Lumea sportului era […]

...

Terapia prin nostalgie

Poate că acesta este răgazul de care aveam nevoie pentru a ne aminti că omul a avut cândva și memorie și chiar ea era cea care îl despărțea de animal. Poate că acesta este răgazul să ne amintim de poveștile […]

...

E absurd să joci în neant

Nu e un amănunt oarecare – să-ți dorești să citești „Ciuma” sub posibilitatea unui Apocalips. Nu știu dacă mai știți cum se încheie această carte: ea se termină cu urletele de bucurie ale orașului Oran scăpat de ciumă. Răul nu […]

...

Vremea coronavirusului: timpul care ne-a rămas

Aflați în plină isterie globală cu privire la coronavirus (mai ales că veni și la noi, la Gorj), această imprevizibilă gripă chinezească, să nu lăsăm să ne scape cel mai frumos gest care s-a întâmplat în fotbalul mondial în ultimul […]

...

Erling și ai noștri

Mai țineți minte vara anului 2000? Acum douăzeci de ani, la Leeds United era o gașcă nebună, care tocmai luase bronzul într-un Premier League care era dominat de Man. United și Arsenal, echipe ireale, cu nimic mai prejos decât Liverpool […]

...

Treizeci și opt de secunde

Manchester United tocmai a învins la Liverpool, la limită, și e ceva în această victorie care mărește la cinci puncte distanța dintre locul patru și locul cinci din prima ligă engleză

Permalink to Treizeci și opt de secunde
miercuri, 25 martie 2015, 11:42

Această veste care caricaturizează o întreagă istorie ne vine în cel mai mizerabil sezon european pentru fotbalul din Anglia din ultimele două decenii (și jumătate). Și mai e ceva: ultimul fotbalist englez în toată esența acestor două cuvinte – Steven Gerrard – a fost eliminat după un atac brutal la treizeci și opt de secunde după ce a intrat pe teren din poziția incredibilă a rezervei. Treizeci și opt de secunde! Timp suficient să îl învețe pe Juan Mata să zboare. Apoi, atacul violent la Ander Herrera, care, cumva, a reușit să scape fără nici o fractură. Epilogul: Steven Gerrard își cere, omenește, scuze și își asumă întreaga responsabilitate. Chiar asta se întîmplă: legenda ia vina asupra sa.

Eternul vinovat al acestei căderi, cel care nu își va asuma niciodată responsabilitatea, este însă timpul. Întrebat de ce va părăsi insula pentru un sfîrșit de carieră în Los Angeles, plătit desigur cu milioane de dolari americani, Steven Gerrard a răspuns exact: vîrsta. La treizeci și patru de ani spre treizeci și cinci de ani, etate post-hristică, Stevie G. e pur și simplu prea bătrîn. A venit vremea. Așa cum știm de la marele reporter Ryszard Kapuściński (născut în Belarus, mort în Polonia, la șaizeci și cinci de ani), martor al unor astfel de întîmplări: elefanții dispar îndeobște în amurg, scufundînsu-se în lacurile și rîurile de unde obișnuiau să își ia apa, deci viața. Mor cînd sînt prea prea obosiți să își mai poată ridica trompele. Cimitirele elefanților (de cîte ori n-au folosit gazetarii expresia aceasta?), ne informează Ryszard Kapuściński, se află cu adevărat acolo, în adîncurile acelea. Toate aceste pierderi sînt irecuperabile și imposibil de privit.

Finalurile marilor fotbaliști sînt la fel: aceeași oboseală care te scufundă. La om, oboseala care precede resemnarea e însoțită de furie. Furia de a pierde singura luptă pe care nimeni nu o poate cîștiga: timpul e, într-o primă fază, un adversar invincibil. Apoi, după înfrîngerea cu care toți sîntem datori, vine înțelepciunea: există viață și dincolo de gazon. Orice mit se consolidează abia cînd nu se mai poate autosabota.

Steven Gerrard merită să înțeleagă, în regim de urgență, că nu mai poate fi acum cine a fost, dar va rămîne cine a fost abia după ce nu își va mai lovi, cu furia de om în amurg, propria statuie.

Cu Steven Gerrard, liga engleză, așa dopată cu averi nejustificate cum a ajuns, va pierde unul dintre acei bărbați pentru care sirenele milionarilor de la Londra și de la Manchester chiar nu au însemnat nimic. Cu Steven Gerrard, liga engleză va deveni, oricît de mulți bani va mai atrage, săracă – mai săracă exact cu un suflet. Așa o carieră nu se poate pierde totuși în mai puțin de un minut. Din nou: Stevie G. e obligat să priceapă, el înaintea tuturor, ce anume s-a întîmplat în cele treizeci și opt de secunde. Nu mă tem: va reuși.

Comentarii (17)Adaugă comentariu

Florin (10 comentarii)  •  25 martie 2015, 12:06

Omul a fost provocat, ceilalti stiau exact ce trebuie facut.

Cand esti mai lent si ti-o iei si la oase, e greu sa te controlezi.

Rictus (2 comentarii)  •  25 martie 2015, 12:13

Lasandu-l pe banca si apoi avand la pauza un discurs „motivator” in care a pus accentul tocmai pe lipsa de agresivitate a cormoranilor, Brendan Rodgers e si el raspunzator de cele intamplate. E drept insa, Steven G. ar fi trebuit sa stie mai bine. Da las’ ca face el un meci mare la Arsenal (sau si mai bine: la Chelsea!) si i se iarta toate…

Al (1 comentarii)  •  25 martie 2015, 12:19

Mamaaaa, zici ca esti critic literar.. Bai ce va debiteaza mintea aia odihnita. Nemaipomenit articol, fantastic, nici nu zici ca-i scris pentru un fotbalist. Mai sunteti multi la jsp asa inteligenti? Scuze, il uitasem pe mister pleonasm „solid-contondent”, Geambasu…alt geniu..

CLA (1 comentarii)  •  25 martie 2015, 12:22

CAM ASTA E DIFERENTA DINTRE PAUL SCHOLES, RYAN GIGGS SI GERRARD. PLUS – MINUS 25 DE TROFEE…

A (1 comentarii)  •  25 martie 2015, 12:55

Cata analiza ptr. un cartonas rosu, la 34 ani e mai bun ca orice jucator din Liga 1. mai bine va axati pe Tanase el vostru, nu va mai chinuti sa scrieti articole „inteligente”.

pablo (1 comentarii)  •  25 martie 2015, 13:29

Hai sa scriem ca sa scriem! Ti-ai ales chiar de Steve G? puteai sa scrii azi de Danila Prepeleac. Sa-ti faci norma nu de alta…

radu florian (7 comentarii)  •  25 martie 2015, 13:44

Mi-a placut articolul! E bine scris!

john (1 comentarii)  •  25 martie 2015, 14:06

@Al #3 Nu fi rautacios, e un articol scris pentru un final de cariera al unui mare jucator. Articolul e scris in cuvinte mari asa cum a fost si cariera lui Stevie G si e scris pentru noi, cititorii, nu pentru jucator. Daca mintea ta a obosit citind articolul, sau a trebuit sa faci pauza de tigara, nu e vina autorului. Poate nu ai fost suficient atent la orele de Romana in liceu. Prefer exprimarea de genul celei din acest articol decat cea a lui Hagi, spre exemplu, pentru ca mi-e mai usor sa inteleg ceva si are mai mult sens.

anonim (1 comentarii)  •  25 martie 2015, 15:48

#2 Rictus: Meciul Arsenal – Liverpool este chiar in etapa viitoare, deci Gerrard nu va juca, fiind suspendat. Oricum, ca fan Arsenal, mi-as dori sa faca un meci mare cu Chelsea, desi mi se pare putin probabil.

Budd (1 comentarii)  •  25 martie 2015, 16:17

@Rictus: cum poate face un meci mare la Arsenal daca e suspendat?

dan (1 comentarii)  •  25 martie 2015, 16:36

@Florin..A fost provocat??? cand ma in 25 de secunde?? ce i-au facut l-au injurat de mama ,tata, copii,nevasta?? e sindromul jucatorului care nu mai poate..dar lasa ca pleaca in vacanta la LA sa vezi acolo provocari..aia nu prea stiu fotbal dar alearga si intra la fiecare balon la rupere

simmy hawkeye (10 comentarii)  •  26 martie 2015, 0:33

Dle Andrei Craciun esti prost, nesimtit si excroc. Cam cat trebuie sa-ti trimet in contu ala pentru articolul asta de tot rasu? Tu crezi ca ai sters contul de milog, dar mai exista persoane care l-au notat si au printat textul, asa ca asteapta-te la o vizita neplacuta zilele astea. Sfatul meu e sa-ti iei viteza intr-un stat cu care nu avem relatii de extradare, de exemplu Israel: stai la caldurica si ne scutesti de prostia ta.

Rictus (2 comentarii)  •  26 martie 2015, 13:10

Mea culpa. N-am bagat de seama ca-i asa curand meciul cu Arsenal. Ramane varianta cu Chelsea ca asa „se razbuna” si pe finalul de sezon precedent…

altona (3 comentarii)  •  26 martie 2015, 20:32

Ca fapt divers, domnule Craciun, toate cluburile engleze si-au facut banii doriti din cupele europene (UCL, mai précis). Trofeul prpriu-zis ar fi reprezentat doar un bonus. Acum se pot concentra doar pe ceea ce conteaza. Cluburile engleze nu traiesc din banii UEFA CL.

dan marcel (13 comentarii)  •  26 martie 2015, 21:12

„Jurnalismul de calitate, totuși, costă, așa că (Andrei Crăciun, completarea mea) apelează la bunul vostru simț, pentru ca presa liberă să meargă mai departe, iar el, Crăciun, să supraviețuiască. Pentru aceia dintre dumneavoastră de modă veche, old school carevasăzică, există deschis un cont pe numele său la Banca Piraeus.
Iată coordonatele: Crăciun Iulian-Andrei
Cod IBAN RO37PIRB4212406267001000”
Din prezentarea sa proprie și personală (chiar dacă făcută la `șto, la persoana a doua) de pe blogul lui Andrei Crăciun.
Acum, eu i-am trimis în contul ăla fix trei lei, dar el mi-a dat înapoi nu jurnalism de calitate, ci un alt articol de doi lei. Cum o să-mi mai recuperez eu leul ăla în plus?

Obiectiv (23 comentarii)  •  26 martie 2015, 22:16

Ma nedumereste un singur lucru: cum sa scrii despre o persoana de 34 ani ca este prea batrana? Nu ma refer la van der Sar, care a fost portar, dar Paul Scholes pana la ce varsta a jucat (si inca foarte bine)? Sau Giggs? Sau Dorinel Munteanu?
In aroganta lor, tinerii ii considera batrani pe cei cu o luna (sau cu 6 luni, sau cu un an, sa nu exagerez) mai in varsta decat ei; de fapt, este mai mult vorba despre prostie (sau lipsa de discernamant), ignorand ca timpul nu iarta pe nimeni si ca, la randul lor, ii vor considera imberbi fara minte pe cei care-i considera „expirati”!

radu (1 comentarii)  •  31 martie 2015, 14:52

Nu stiu cati dintre cei care au citit articolul si au comentat au citit si autobiografia lui Gerrrard… El spune clar ca meciurile dintr-un sezon care conteaza sint (indiferent de locul in clasament ) cele cu Everton si cu United. Faptul ca Rodgers l-a tinut pe banca a pus doar paie pe foc ,daca tot vroia sa-l foloseasca trebuia sa-l bage din primul minut si il scotea la pauza daca nu mai putea(ceea ce nu cred ca era cazul ). Normal ca a intrat foarte determinat ,Liverpool nu facuse nici un tackling in toata prima repriza , a vrut sa impulsioneze echipa ,sa-i insufle un pic din spiritul sau de luptator.

Comentează