Andrei Crăciun

Freelancer nu înseamnă că poți scrie tot ce îți trece prin minte. Freelancer ești când îți pasă ce scrii. Poate prea mult

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Andrei Crăciun
Oamenii, moartea și banii

Iar acele vremuri – lumea toată de acum o lună – au trecut și nu știm unde și dacă se vor mai întoarce. Planeta are acum altă respirație, iar sportul a intrat într-o altă dimensiune. Revolta firească Lumea sportului era […]

...

Terapia prin nostalgie

Poate că acesta este răgazul de care aveam nevoie pentru a ne aminti că omul a avut cândva și memorie și chiar ea era cea care îl despărțea de animal. Poate că acesta este răgazul să ne amintim de poveștile […]

...

E absurd să joci în neant

Nu e un amănunt oarecare – să-ți dorești să citești „Ciuma” sub posibilitatea unui Apocalips. Nu știu dacă mai știți cum se încheie această carte: ea se termină cu urletele de bucurie ale orașului Oran scăpat de ciumă. Răul nu […]

...

Vremea coronavirusului: timpul care ne-a rămas

Aflați în plină isterie globală cu privire la coronavirus (mai ales că veni și la noi, la Gorj), această imprevizibilă gripă chinezească, să nu lăsăm să ne scape cel mai frumos gest care s-a întâmplat în fotbalul mondial în ultimul […]

...

Erling și ai noștri

Mai țineți minte vara anului 2000? Acum douăzeci de ani, la Leeds United era o gașcă nebună, care tocmai luase bronzul într-un Premier League care era dominat de Man. United și Arsenal, echipe ireale, cu nimic mai prejos decât Liverpool […]

...

Jurămîntul lui Márquez

Mă aflu la mijloc între depresiunile nervoase ale prietenilor mei și entuziasmul lor, magic mai degrabă, cu privire la jocul de fotbal

Permalink to Jurămîntul lui Márquez
miercuri, 18 martie 2015, 12:41

Trebuie să îndur, săptămînal, o critică acerbă, dar justă adusă campionatului nostru cel de toate zilele, ligă în care cel mai bun fotbalist este un portughez mai bătrîn chiar și decît noi, ziariști care ne-am făcut totuși primul deceniu, obsedantul, de presă scrisă.

Mi se spune că, da, Teixeira de la Ploiești merită o reverență, dar și aia românească, dar în rest? Că, uite, prima divizie e o oglindă fidelă a societății noastre de cetățeni cu restanțe la întreținere și la viață. Că supraviețuim între micile noastre insolvențe, mințindu-ne că avem alt destin în afara falimentului. Că se joacă prost, dacă nu mizerabil, și că – la drept vorbind – cui folosește existența (da, existența!) fotbalului nostru? Că ne-am furat atît de mult căciula de am luat-o cu tot cu podoabă capilară și stăm așa, chei și fără nici un orizont, la o răscruce care oricum nu ne mai duce nicăieri. Că pasiunea care mai erupe pe la județ, în trena echipelor cîndva mari, nu ajunge, căci e tot o fugă de realitate!

Da – toate acestea le îndur. Pe de altă parte, există Leo Messi, acest gigantesc pitic, marcînd cu capul dintre fundașii lui Eibar, vrăjiți cum trebuie că au fost africanii în fața oamenilor îmbrăcați cu haine ca aripile de fluturi (detalii în cărțile kenianului Ngugi wa Thiango’o). Pe de altă parte, se așteaptă cu înfrigurare „El Clasico”. Și nici în această chestiune nu e limpede ce hram port!

Călător din secolul XXI, poposit și pe țărmul catalan, plin de o frumsețe sofisticată, dar încîntat și de arhitectura monumentală, artistocratică a Madridului, incapabil să detest nici pe Barcelona, nici pe Real, mă simt expulzat în mine însumi, ca pe o insulă.

Iar pe insula aceasta – îmi vin vești de la alți prieteni! – îmi e dat să citesc un text publicat la 5 iunie 1950 în ziarul columbian „El Heraldo”. Textul acesta poartă titlul „Jurămîntul” și este semnat de un tînăr gazetar convertit la febra stadioanelor. Numele său era Gabriel Garcia Márquez. Și scria cel căruia toți aveam să îi spunem Gabo că acolo, în tribune, privindu-l pe Di Stefano, îndrăgostindu-se de Di Stefano, ca de un maestru al retoricii, a simțit acea putere fantastică dată de abolirea simțului ridicolului. S-a simțit liber să iubească și să sufere dincolo de convențiile de dincolo de arenă. Márquez l-a urmat cu sufletul pe Di Stefano la Real Madrid. Dar cel mai important din cele scrise acum șaizeci și cinci de ani într-un ziar (ei bine, da!) columbian rămîne rîndul acela care anunță aderarea cu mîndrie la (ei bine, da!) „sfînta frăție a suporterilor”.

Comentarii (19)Adaugă comentariu

neoz (1 comentarii)  •  18 martie 2015, 14:44

quite impressed

Cristi (1 comentarii)  •  18 martie 2015, 14:46

Ce ai vrut sa spui in textul asta?

Bogdan Ghiurco (1 comentarii)  •  18 martie 2015, 15:46

Jale textul ăsta.
Fă altă meserie. Încă ești tânăr.

Panda (15 comentarii)  •  18 martie 2015, 15:49

Remarcabil!
Fotbalul nu mai e ce-a fost si, totusi, cateodata e totul.

Çalhanoğlu (1 comentarii)  •  18 martie 2015, 18:03

intr-adevar fotalul nu mai e ce a fost. Azi un fundas de la o echipa mediocra din europa mictioneaza pe oricare idol al tau de dinainte de 90

dan marcel (13 comentarii)  •  19 martie 2015, 0:06

Andrei Crăciun e un ziarist, acolo, și el, debitând la prostii, căci i-e creierul chel, dar, când văd cu câtă obstinație îi tot publică alde Tolontan și Ioanițoaia leșinăturile aiuristice cu aer `ntelectualist, încep să-mi pun întrebări în legătură cu „raporturile” dintre ei și Crăciuniță ăsta… Să fie, să nu fie?…

mniezo (3 comentarii)  •  19 martie 2015, 0:38

of, ce veste proasta mi-ai dat, scriitorul meu preferat e regalist.. mai bine nu aflam niciodata! ciudat, l-as fi regasit pe ronaldinho intr-un halat ponosit printr-o liga obscura macondiana 😀

Nedelcu Dan (6 comentarii)  •  19 martie 2015, 6:05

Interesant articol. Are cap, are si coada, ii lipseste doar…continutul! Stii, e ca o sticla de bere careia ii lipseste esentialul, adica berea…cum te-ar putea entuziasma o sticla goala de bere atunci cind ti-e sete?

Panda (15 comentarii)  •  19 martie 2015, 15:27

@Calhanoglu:
Au mai avut unii impresia asta, chiar recent!
Alaltaieri am vazut cum Simeone a mictionat pe Calhanoglu.

Horia (2 comentarii)  •  19 martie 2015, 21:30

Ceea ce e profund nu curge la suprafata!(Oscar Wilde – pt cei care mai au dubii) Ma bucur ca mai pot citi si printre rindurile unui articol articol, satul de ostentatie, evidente fade si o acuta lipsa de talent. Felicitari Andrei!

cineva (15 comentarii)  •  20 martie 2015, 2:13

Sa inteleg ca l-ati convins pe nea Ovidiu sa va plateasca un voiaj de „documentare” la Barcelona? Saracu’ nea Ovidiu! Se vede ca a imbatranit. In rest suntem pe terenul obisnuit: pretios pana la satietate, vag lacrimogen, snob livresc unde nu trebuie si macho colocvial unde nu e cazul. Cad insa secerate junele hipsterite cand vad asa combinatie fatala. Viva Depor Siempre!

Epigonul (1 comentarii)  •  20 martie 2015, 8:27

Oare ai în siaj un hater care postează sub mai multe nume sau chiar există atât de mulţi indivizi opaci (eufemism)?!

simmy hawkeye (10 comentarii)  •  20 martie 2015, 20:57

Dle ce sa zic, pana acum nici nu observasem cat de tampit e acest domn Craciun, dar mi-a fost atrasa atentia de catre alti cititori si oamenii au dreptate. Dar eu cred ca saracu Craciun nu e numai tampit ci si nebun, are sigur o forma de paranoia, la cat e de ridicat in slavi de unii e normal, dar mai e nebun si ca-i lasa pe commentatorii astia care s-au prins ca e varza sa posteze. Are tupeu Craciun, acest limbric enorm, daca-si permite sa-l numeasca pe Messi „gigantesc pitic”, si e sigur schizofrenic daca se bate pe burta cu un autor nobelizat, si mort pe deasupra, numindu-l „Gabo”, ca pe vrun pretenar de-al lui de la bloc pe nume Gabitza. Si daca te intrebi cum e totusi posibil sa-i publice textele astea de rahat Tolontan si Ioanitoaia, mai ca-mi vine si mie in cap banuiala lui dan marcel. Ce naiba, zilele trecute vuia presa de Tom Cruise si Travolta, orice e posibil cu „hartistii” astia…

dan marcel (13 comentarii)  •  21 martie 2015, 5:40

@simmy hawkeye: Cineva, persoană informată, mi-a spus că Crăciuniță ăsta este, de fapt, pila lui nea Oscar Rohrlich, îi cară, la propriu, țucalu`! Cică i-l și miroase, ca să inspire din el ideologie comunistă de-aia sănătoasă, de pe la-nceputul anilor `50. Cică nea Oscar, mare pișicher, i-a promis că, dacă-i cuminte și-nvață pe de rost „Istoria” lui Mihai Roller, îl duce și la sinagogă!

simmy hawkeye (10 comentarii)  •  21 martie 2015, 9:57

Dle dan marcel nu stiu ce sa zic. Oscar Rohrlich? N-am auzit de el, din ce zici mata se vede ca-i vrun comunist din aia batrani, gen Iliescu. Daca asa e, bietul Craciun asta mai bine ramanea fetitza. Dar stii ce mi-a aratat fimiu aseara? Un blog de-al lui Andrei Craciun asta in care omul a postat un cont in care sa-i trimita cititorii bani, ca el saracu se speteste scriind si n-are ce sa manance. Nu mi-a venit sa cred, dar e adevaru adevarat, oricine poate sa-l caute: andreicraciun.eu blog. Sa te crucesti! Omu nu-i numai tampit, e si milog! Si excroc, pe deasupra. Cineva ar trebui sa ia masuri impotriva lui dle, asta-i fapta penala, inselaciune pe fata!

Panda (15 comentarii)  •  21 martie 2015, 14:44

Sfarsitu-i aproape!
Oamenii astia mor de foame si noi ii bagam la beci in loc sa le dam un colt de paine.
Doar focul si cenusa ne mai pot salva.
Amin!

dan marcel (13 comentarii)  •  21 martie 2015, 21:09

Domnu` Simmy, am căutat și eu pe blogul ăla, dar n-am găsit nimic despre „donația” respectivă. Poate n-am căutat unde trebuie, căci, dacă e așa, asta e escrocherie, faptă pedepsită de codul nostru penal. Rohrlich, ați ghicit, e un comunist mucegăit, exact generația lui Ilici, îi găsiți articolele expirate, în care nu mai spune nimic de peste douăzeci de ani, în gsp, săptămânal, sub semnătura „Radu Cosașu”.
@Panda: N-am înțeles dacă postarea se referea la ce spunea @simmy hawkeye, dar, dacă la asta se referea, reiese că dumneata ai fi dispus să-i trimiți niște bani lui Crăciun, ca să continue să te „încânte” cu inepțiile lui. Domnule, gusturile nu se discută, dacă-ți place, n-ai decât să-i trimiți bani și ajutoare materiale (că minte, talent și spirit, ce-are el nevoie, n-ai cum să-i trimiți) dar trebuie să ții cont de două lucruri: în primul rând, participi la o escrocherie, de bună voie; în al doilea rând, chiar n-ai înțeles nimic din experiențele „Caritas” sau „F.N.I.”?

azerty63 (3 comentarii)  •  22 martie 2015, 15:44

@Nedelcu Dan – Ride ciob de vaza sparta !

simmy hawkeye (10 comentarii)  •  23 martie 2015, 2:06

Dle dan marcel am vazut si eu ca nu mai e textul ala cu doantia, cred ca limbricu s-a prins ca se expune la puscarie si l-a sters sau poate l-a ascuns prin alte cotloane de blog. Dar a fost acolo cu siguranta.

Comentează