Traian Ungureanu

Scrie simplu și atrăgător, are prospețime. Când iubești fotbalul, totul devine ușor. Nu poți să nu iubești fotbalul dacă trăiești la Londra

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Traian Ungureanu
Un car de vise

Însă rostul și învățămintele acestei întâlniri nu au legătură cu istoria fotbalului. Nu adaugă mare lucru la ea și nu stabilesc vreo ierarhie. Boca-River se joacă sub un pretext sportiv, dar face serviciul de piscină sau confluență sau deltă mitologică. […]

...

Viitorul la Liverpool

Execuția lui Jurgen Klopp nu mai e o fantezie absurdă. După a șasea înfrângere consecutivă acasă, Liverpool e echipa de bătut dacă vrei să nu retrogradezi. Fulham a luat ușor trei puncte pe Anfield, într-un meci în care Liverpool merita […]

...

Calomnii publice

De cînd sportul e un fel de a repeta antrenamente fără public în condiții de competiție, am înțeles ceva esențial. Mai întâi, cum arată manevrele cu muniție de război și, apoi, ce caută publicul pe stadion. Prima parte seamănă cu […]

...

Zaha la maturitate

Aripa lui Crystal Palace nu va mai rămâne mult alături de trup. Cel mai talentat jucător fidel unei echipe mici a declarat deschis că a venit clipa să câștige „ceva mare, de povestit copiilor și nepoților”. Asta spune că Zaha […]

...

Nașterea unică și renașterea imposibilă a Misteriosului Gareth Bale

Ambele persoane poartă același nume: Gareth Bale. După șapte sezoane la Real, Bale s-a întors la Tottenham și face bine un singur lucru: dispare.

Misterul e amplificat de câteva fapte certe: Bale nu a uitat să joace fotbal, are doar […]

...

Vera degeaba

Lecţia de demnitate a unei mari campioane şi lecţia de uitare a lumii care celebrează corectitudinea politică

Permalink to Vera degeaba
miercuri, 31 octombrie 2018, 8:35

Vera Ceaslavska e urmărită de un handicap postum. Nu a fost de stânga, ba mai mult, a făcut necazuri regimului comunist cehoslovac. De aici, răzbunarea lumii bune și deștepte. Ea obligă o lume largă și nevinovată să îi celebreze pe Tommie Smith și John Carlos. Amândoi mari sprinteri americani, sfințiți pentru că au protestat cu pumnul ridicat, în timp ce se intona imnul Statelor Unite. Gestul care a deschis moda Black Power a împlinit 50 de ani.

Și Vera Ceaslavska a concurat la acele Jocuri Olimpice, în Mexic, acum 50 de ani. Și ea a protestat, dar nu împotriva unui închipuit rasism american, ci împotriva tancurilor sovietice invadatoare ale Cehoslovaciei. Dar ea nu are dreptul la amintire. Cei doi americani au, pentru că au bifat un eroism drag stângii atotvăzătoare de rasism american. Adevărat, cei doi nu riscau nimic. După numai un an, Carlos era recordmen mondial glorios la suta de metri plat. Smith, reprofilat, făcea munți de bani la Cincinnati Bengals, în NFL. Tot după un an, Ceaslavska, marea campioană europeană, mondială și olimpică, făcea curat prin blocuri. Ceaslavska îndrăznise să semneze un apel civic împotriva opresiunii sovietice și, păcat capital, avusese insolența să asculte imnul sovietic fără respect, cu capul plecat, în semn de durere.

Ceaslavska a fost suspendată pe viață și a primit interdicție de ieșire din țară. Cea mai iubită și faimoasă sportivă a Cehoslovaciei a petrecut următorii 20 de ani câștigându-și pâinea din orice altceva: curățenie, menaj, îngrijire de copii și lecții clandestine de gimnastică prin holuri și apartamente de bloc.

Cu toate astea, linia oficială și democratică a presei progresiste spune că eroii au fost Smith și Carlos, în vreme ce Vera Ceaslavska n-a existat. Niciun articol, nicio însemnare firavă n-a găsit loc în presa care îi omagiază cu spume pe eroii antirasiști ai lui 1968 și face galerie milionarilor fotbaliști care au năbădăi în NFL, când se intonează imnul american.

Le-o fi și greu, bieții de ei! Căci îi pândesc, una după alta, publicitatea, contractele cu megasponsori, ofertele de film sau carte și distincțiile pentru atitudine civică. Pentru Ceaslavska nu s-a găsit nici Nike, nici Adidas, ci doar o găleată, o mătură și un munte de uitare. După 50 de ani, suntem tot acolo: în plină lașitate și cenzură consimțită.

Comentarii (63)Adaugă comentariu

embe (2 comentarii)  •  31 octombrie 2018, 21:19

Dezinformarile, sau mai pe sleau, minciunile lui TRU: 1) Este fals ca presa “progresista” nu a scris despre Vera: https://www.bbc.com/sport/olympics/45900544 https://www.washingtonpost.com/sports/olympics/vera-caslavska-olympic-gymnast-and-national-heroine-to-czechs-dies-at-74/2016/08/31/9ea7edfe-6f84-11e6-8365-b19e428a975e_story.html?utm_term=.04a56912df39 2) John Carlos si Tommy Smith au avut destule de pierdut dupa protestul lor. Au fost suspendati amandoi pe viata de la olimpiade. Ei si familiile lor au fost stigmatizati social, primind inclusiv amenintari cu moartea. https://www.washingtonpost.com/news/retropolis/wp/2017/09/24/they-didnt-takeaknee-the-black-power-protest-salute-that-shook-the-world-in-1968/ 3) E imposibil ca o persoana atata de culta sa nu stie ca miscarea impotriva segregarii rasiale din SUA nu se baza pe rasismul inchipuit de activistii de stanga. Oricine citeste putin despre istoria miscarilor pt drepturile civile in SUA (din anii '60 si '70), va gasi dovezi cu duiumul despre discriminarile teribile de care sufereau negrii si alte minoritati etnice.

Vlad Eugen (1 comentarii)  •  31 octombrie 2018, 22:05

Va place sau nu, stimabililor, dar negrii peste tot unde sunt impregnati in comunitatile albe (sau pot fi si alte rase, de ex intre est-asiatici de ex) fac ravagii. Un binecunoscut pastor de culoare american, pe care desigur ca societatile progresiste l-ar dori sa nu existe, mai ales pt ca e negru si nu il pot acuza de rasism, spunea, acuzandu-si fratii de acelasi sange: trebuie sa va schimbati, peste tot unde suntem mai mult de 200 dintre noi laolalta, rasare un ghetou. Peste tot! Orasele Pittsburg, Philadelphia si Chicago, odata infloritoare, cand or trecut de pragul de 40% din nr total de locuitori populatii de culoare, au decazut. Philadelphia era odata un oras locuit in proportie covarsitoare de americani de origine germana. Mai are rost sa spunem ca era cel mai ordonat, muncitor si bogat oras din tara? Cum au inceput sa curga hoardele de negri in oras, cum s-a ales praful si pulberea, nemtii au fugit cu totii la tara si acum orasul ii locuit in proportie de 40% de negri. Nu vorbiti de segregare rasiala pana nu aveti ocazia sa cunoasteti cartierele de negri, deci sa locuiti acolo, nu sa faceti o trecere turistica in viteza -desi, ma rog, cartierele tiganesti de la voi ar trebui sa va dea o vaga idee, dar voi mai bine ii dati inainte cu rasismul, nu-i asa? Celor care nu au inca o parere foarte bine definita dar sunt bombardati zilnic de propaganda neo-marxista le recomand sa citeasca cartea "Don't make the black kids angry", scrisa de un american care a avut rabdarea sa faca niste studii statistice temeinice in legatura cu fenomenul destul de complex al relatiilor inter-rasiale care au ca numitor comun o anumita rasa in particular.

Marian Boeangiu (13 comentarii)  •  31 octombrie 2018, 22:37

Alaturi de Aligica, Papahagi, Plesu, Uncu s.a. ,TRU tine adevarate cursuri de politica sociala. Felicitari si multumiri pentru neobosita lupta cu neomarximul.

di livio (12 comentarii)  •  31 octombrie 2018, 23:29

chiar ca unu din cele mai bune articole de pe blogsport...chiar si numa pt comentariile aparute, la fel de interesante ca articolu...cita diferenta fata de blogu lu Ioanitoaia

Dragos (1 comentarii)  •  1 noiembrie 2018, 0:58

O mică mare inexactitate:: ”Faimoasă sportivă a Cehoslovaciei a petrecut următorii 20 de ani câștigându-și pâinea din orice altceva: curățenie, menaj, îngrijire de copii și lecții clandestine de gimnastică prin holuri și apartamente de bloc”. La moartea ei, Europa Liberă zicea că vreo 5-6 ani a avut probleme, apoi a devenit antrenor. ”Following the 1968 Games, Caslavska faced persecution at home and was denied the right to work or travel. It wasn't until 1974 that she was allowed to work as a coach in Czechoslovakia”. https://www.rferl.org/a/vera-caslavska-obituary-gymnastics-olympics-dead-74/27957727.html

amz (1 comentarii)  •  1 noiembrie 2018, 10:38

Va citeam cu placere acum 10-15 ani , din pacate insa articolele dvs devin atat de pervertite de doctrina si dogma incat deformeaza adevarul istoric sportiv. Pacat de pana dvs...

embe (2 comentarii)  •  1 noiembrie 2018, 12:07

@amz: mi s-a intamplat exact acelasi lucru. Dupa dupa ce nu il citisem de vreo 10 ani, am dat recent peste un articol de TRU incarcat de acelasi dogmatism pervers. Apoi ma intrebam daca mi-am schimbat eu criteriul sau TRU a fost dintotdeauna un ticalos. Ca sa scrii articolul asta trebuie sa fii ori un incult ignorant ori un manipulator care isi impune convingerile nascocind dusmani la tot pasul chiar daca trebuie sa deformeze si sa simplifice realitatea. Si TRU ignorant in niciun caz nu e. Cat cinism sa sugereze rasismul exagerat al stangii intr-o epoca in care inca se practicau linsaje (vezi cazul lui Emmet Till).

stefan (2 comentarii)  •  1 noiembrie 2018, 21:56

1984 vs. brave new world, that's all, folks!

gio (3 comentarii)  •  7 noiembrie 2018, 15:34

@ Dragos Vera a fost repudiata de statul cehoslovac intre 1968 (olimpiada) si 1979 cand nu i s-a permis sa antreneze plus hartuiala si umilintele tipice autoritatilor comuniste. In 1979 i s-a permis sa plece sa antreneze in mexic pt 2 ani. A revenit in Cehoslovacia in 1981, au tinut-o aia pe bara pana in 1984 pana cand a intervenit sammarach si au reabilitat-o oarecum, adica i-au permis sa antreneze, dar marginalizarea a continuat de fapt pana in 1989. Calculeaza si tu cati ani au fost.. Cat despre ce au "suferit" cei 2 negri, sa fim seriosi, unul a continuat sa fie atlet de succes avand 2 recirduri mondiale, celalalt a semnat pentru o echipa din NFL unde banuiesc ca a castigat bani frumosi, cei 2 au obtinut o expunere mediatica intr-o tara unde asta se traduce prin bani multi. TRU are dreptate, nu se poate compara fronda gimnastei care si-a distrus viata cu cea a atletilor negri care au avut doar de castigat.

Comentează