Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Cei crescuţi în sunet de antiaeriană

„De fiecare dată când mama vorbea, la telefon, acasă, plângea. De fiecare dată! Nu pricepeam nimic. Locul ăsta, «acasă»», nu trebuia să fie ceva frumos? Îi vedeam ochii, o întrebam ce are. Se ştergea, prindea a râde. Mereu mă păcălea […]

...

Zola, spune tu, ai jucat în clip sau nu?

Acolo, la etajul 42 al unui zgârie-nori din New York, doamna e aprigă: „Jim, cu tot respectul, îmi pare rău, dar nu e ceea ce vreau!”. Nu adaugă mai multe, aruncă un „La revedere!” rece şi iese pe uşă. „Nu […]

...

Marele Blondin

1858. Iarna. Frig de faci ţurţuri sub nas. Un tip mic de statură, pe la un 35 de ani, sporovăind non-stop, vorbind pe limba lui Voltaire, notează într-un carneţel ceea ce vede prin ochean. Se dă un pas în faţă, […]

...

Fotbalul, un sport de masă

„Dacă am murit, de ce gândesc? Dacă nu m-am prăpădit, de ce nu pot mişca mâna, piciorul?”. Auzi nişte voci. Simţi o adiere de deget ce-i îndepărta praful de pe ploape. „E viu, uite unul viu!”. Câteva mâini zdravene îl […]

...

Ursuleţul care nu putea păpa iaurţel

Interviul e tras cu câteva zile înaintea finalei Champions League de la Kiev, dintre Real şi „cormorani”. Discuţia e caldă, curge firesc. Carlão vorbeşte deschis despre debut, despre colegi, despre trofee. La un moment dat, reporterul îi oferă jucătorului un […]

...

Zbor deasupra unui cuib de nori

Cu 85 de ani în urmă, un tip rasat, iubitor de avioane, îşi propunea să survoleze Everestul. În aprilie 1933, ”Acoperişul Lumii” era vizitat şi fotografiat. Ducele de Hamilton reuşise isprava

Permalink to Zbor deasupra unui cuib de nori
sâmbătă, 7 aprilie 2018, 10:02

La 9:00, dis – de – dimineaţă, l-au văzut. Nu era o nălucă, opt pupile ascunse sub ochelarii protectori priveau spre el. „Ţi-am zis că nu e OK să te pui cu mine, băiete!” au fost vorbele sale. Peste o jumătate de oră erau acolo, faţă în faţă. 9:30 AM, obiectiv împlinit: aripa din stânga mai că atingea vârful plin de zăpadă: primii oameni care zburaseră deasupra Everestului!

Douglas Douglas – Hamilton se născuse la Londra, pe la 1903. Al 14-lea Duce de Hamilton. Primise o educaţiune aleasă, crescuse drept un tip fin, cult. Colegiul la Eton, unde se făcea şcoală de la 1440, apoi Oxford. Definit ca „sportsman”, adică boxer de rasă, canotor vestit. Iubea avioanele. Nespus. La 28 de ani, era, deja, lider de escadron, cel mai tânăr de până atunci. Legase amiciţie cu Lucy, Lady Houston, o septuagenară bogată, avangardistă, luptătoare pentru drepturile femeilor. La un ceai, lansase ideea unui zbor deasupra „Acoperişului Lumii”. A auzit doar „Dau eu banii!”. Restul n-a mai contat.

Londra – India – Everest
Pe 16 februarie 1933, la Londra, au tras câteva cadre, apoi au luat cap-compas India. Iubea liniştea, ura publicitatea. În plus, dacă nu reuşeau? Finalul lui martie i-a prins acolo, aproape de „Acoperiş”. Au plecat din Purnea, la 8:25, pe 3 aprilie 1933. Două avioane de buzunar: un Westland PV-3, uşor modificat: ducele la manşă, colonelul Blacker în spate; un Westland PV-6, cu McIntyre la comandă şi Bonnett, fotograful, gata să tragă cadre. Au urcat. Cabinele erau „normale”, nepresurizate. După o jumătate de oră, Bonnett a ameţit.

Se simţea rău, stomacul îi juca feste. A aruncat un ochi. Furtunul ce venea de la butelia cu oxigen, crăpase. L-a bandajat până să adoarmă forţat. Apoi, cu puţin înainte de ora 10:00, l-au văzut. Everestul, cel mai înalt vârf al Omenirii, cu 8.848 de metri, se iţea în nasul lor. Au vrut să-l salute direct, au picat 500 de metri. S-au prins, n-au dorit să-l supere pe „Stăpânul Lumii”, aşa că preţ de un sfert de oră s-au învârtit în jurul său. Au dat bineţe şi altor doi „optmiari” faimoşi, Kangchenjunga şi Makalu. Fotograful şi-a făcut datoria, unele imagini sunt imperial de frumoase şi de clare, au notat ce-au simţit, au făcut şi observaţii de tip medical: erau primii oameni care survolaseră Chomolungma.

Cu 30 de ani înaintea astronauţilor
Au revenit în Anglia. Deşi comparaţia poate părea exagerată, mulţi ani Douglas, care adunase 30, s-a bucurat de faima pe care doar astronauţii americani aveau să o dobândească decenii mai încolo. În 1934, s-a turnat „Wings over Everest”, un film de 22 de minute ce îmbina imaginile captate atunci cu prestaţii actoriceşti. Un Oscar, în 1936, pentru „Cel mai bun scurt metraj”. În 1937 s-a luat cu Lady Elizabeth Ivy Percy, cu care avea să aibă cinci copii şi cu care împărţea bunele şi relele pentru următoarele 37 de primăveri. Participa la luptele din cel de Al Doilea Război Mondial, devenea unul dintre fondatorii aviaţiei militare moderne din Scoţia, avea diferite funcţii politice înalte.

Apoi, prin 1951, primea o scrisoare. De undeva, de la Antipozi, cineva îi cerea părerea despre cum e pe acolo: pe ce parte ar fi bine de urcat, în ce perioadă a anului, dacă se poate să fie ajutat cu nişte poze… Pe 29 mai 1953, expeditorul cucerea, pe jos, Everestul. Se intitula Edmund Hillary şi îi mulţumea Ducelui de Hamilton pentru sprijin.

* Sursa: Retronaut

Comentarii (6)Adaugă comentariu

Daniel Tudorache (1 comentarii)  •  7 aprilie 2018, 12:43

Comentez deci testez.

Valeriu (18 comentarii)  •  7 aprilie 2018, 20:54

Incantator!

ovidiu_3003 (102 comentarii)  •  8 aprilie 2018, 8:43

...aveau avioane bune in 1933...

Gambeta (12 comentarii)  •  8 aprilie 2018, 9:23

Oprisane, Nu te dezminti. Bravo! Azi iti dau un bonus de "Bravo" fiindca mi-ai amintit de Edmund Hillary, iar eu am primit in 1958, drept premiu, la scoala din com. Podari, jud Dolj, cartea INALTA AVENTURA, scrisa chiar de cel care a suit pentru prima data pana in "varful lumii", impreuna cu serpasul TENZING.

Doru (34 comentarii)  •  8 aprilie 2018, 11:50

Salut.Mersi.

mihai (5 comentarii)  •  10 aprilie 2018, 8:33

Nimic despre intilnirea cu Hess? Cind traduci/adaptezi prin mistocareala un text, nu ai o minima curozitate, ceva banal, gen wikipedia? Ai afla destule intimplari interesante... Succes!

Comentează

Redacția GSP și echipa de investigații te invită să sprijini jurnalismul apăsând butonul DA!

Publicitatea pe net este vitală ca să putem produce în continuare investigațiile, știrile și faptele pe care le regăsești zilnic aici. Așa că avem nevoie de acceptul tău ca să-ți oferim, în continuare, jurnalism independent, în timp real și verificat.

Redacția GSP și partenerii noștri utilizează tehnologii precum cookies, profilare și prelucrare automata a datelor, pentru a personaliza către tine articolele și reclamele. Prin acceptarea cookie-urilor, ne ajuți să utilizam această tehnologie pe site și să ne finanțăm ziariștii. Ai posibilitatea să iei oricând altă decizie, printr-o simplă revenire pe site. Pentru detalii, te rugăm să citești Documentul de informare a utilizatorilor despre prezenta cookie-urilor pe site și Termenii de utilizare.

Da, sunt de acord