Şi muntele venit-a la Mahomed…

Cele mai luminate minţi din istoria şahului s-au găsit, la început de martie, în Islanda. Gari Kasparov a sosit să aducă un omagiu la mormîntul lui Bobby Fischer

Ninge. Ninge frumos. Hibridul alunecă uşor pe şoseaua şerpuită. E […]

Cele mai luminate minţi din istoria şahului s-au găsit, la început de martie, în Islanda. Gari Kasparov a sosit să aducă un omagiu la mormîntul lui Bobby Fischer

Ninge. Ninge frumos. Hibridul alunecă uşor pe şoseaua şerpuită. E linişte. Enorm de multă linişte. El, tipul cam la 50 de ani de viaţă, surîde pe bancheta din spate. „Ce ţi-e şi cu viaţa asta”, zice. E născut la Baku, în Azerbaidjan, pe vremea cînd ţara avea înainte o titulatură de genul „Republica Sovietică Socialistă”, din tată evreu rus şi mamă armeancă, a venit aici, în Islanda, la 60 de kilometri de Reykjavik, într-o semi sălbăticie, pentru a-l „vedea” pe un american născut în Chicago, Illinois, din tată german, mamă evreico-polonezo-rusă plecată la viaţă în Elveţia, dar crescută în Missouri, SUA. Grea frază, nu? „Ce e asta, o lecţie de geografie?”.

Selfoss, Laugardaelir
Surîde iar. Pe dreapta, se iţeşte tăbliţa ce anunţă intrarea în Selfoss. Da, nimeni nu ştie ce e sătucul ăsta! Ceva distanţă faţă de Capitală, 40 de oameni în 1900. Acu’, sare niţeluş de 6.500 de suflete. Zona unde nu se întîmplă, niciodată, nimic. La o săritură de vulpe polară e Laugardaelir, o aşezare minusculă. Aici trebuie să ajungă.

Faţă în faţă nu se văzuseră niciodată. Ştia tot ce se putea şti despre el. Nu mîhneli de pe wikipedia, chestiuni de suflet. Abandonase şcoala, zicîndu-le părinţilor că „acolo e locul unde nu se învaţă nimic!”. Devenise fanatic religios deşi niciodată nu ştia de partea cui este. Se retrăsese din activitate o dată, de două ori, trăise ca imigrant din Filipine la Budapesta, din Japonia pe tărîmuri nordice, zvîrlise cu declaraţii antisemite, deşi în a sa casă Steaua lui David era la loc de cinste.

Ar fi împlinit 71 de ani
Gata! Ajunsese! Continua să fulguiască uşor. La cîţiva paşi, silueta unei biserici. S-a pomenit alături cu un prelat. „Bună ziua, sînt reverendul Kristinn Agust Fridifinnsson. Pe aici vă rog, pe aici!”. A intrat pe o aleiuţă, un gard mic. Degetul ghidului i-a indicat locul. Cu capul descoperit a făcut un pas. Nu simţea teamă, dar avea un gol în stomac. O piatră albă, un pui de brăduţ, un steag islandez, o candelă mică. „Robert James Fischer. 9 Mars 1943 – 17 Januar 2008”. De multă vreme îşi propusese asta: el, Gari Kasparov, poate cea mai luminată minte din istoria şahului, al 13-lea campion mondial, voise să ajungă, de 9 martie, la mormîntul uriaşului Bobby Fischer, un alt geniu, al 11-lea campion mondial. Azi era ziua aceea! Ar fi împlinit 71 de ani. În 1972, cînd devenea stăpînul lumii, micuţul Gari avea nouă ani. Teoretic, s-ar fi putut întîlni oricînd, dar… N-a fost să fie.

Un fotograf şi doi cameramani
Îl durea ce auzise pe la colţuri: că ar fi venit în Islanda doar pentru că se apropie alegerile de la FIDE şi un astfel de gest ar da bine la stomacul votanţilor… Îi era lehamite. Dacă voia circ, nu venea cu surle şi trîmbiţe? A acceptat doar un fotograf şi doi cameramani de la un site recunoscut mondial de toţi băieţii care iau în serios distracţia cu un nebun. Atît. Chiar se rugase de Gunnar Björnsson, starostele federaţiei islandeze: „Gunne, vreau să mă duci acolo, dar nimeni, nici măcar pasărea cerului, să nu afle. Să fie ca un pistol cu amortizor!”.

A stat niţeluş, în zăpadă, lîngă piatra Maestrului. „Aş fi dorit să-l cunosc. Aş fi dorit ca împreună să promovăm şahul, să-l ducem acolo unde Bobby ar fi vrut să fie”, a scris în cartea de condoleanţe. A zăbovit niţel şi-n biserică, la slujba de pomenire. Reverendul i-a mărturisit că înainte de a se stinge, nemuritorul a îngăimat cîteva cuvinte: „Nimic nu vindecă mai bine decît atingerea omenească”.

Şi-a mai plecat capul, scurt, în faţa travertinului, apoi s-a suit în hibrid.
Cît fusese în viaţă, Mahomed nu ajunsese la munte. După, acesta venise la Preamărit.

Sursă: Chess.com

Bobby, un geniu pe care mulţi nu l-au înţeles

Fischer a dorit să se odihnească în Islanda. Aici a venit Kasparov spre a-i aduce omagiu