Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Da’ el de ce nu e plin de noroi?

Ceasurile arată 14:36 când se purcede la drum. 19 iulie 1900, proba de maraton a Jocurilor Olimpice de la Paris. Pe Sena sunt fix 41 de grade! Cei 14 curajoşi sunt cinci localnici, trei englezi, trei americani, doi suedezi şi […]

...

„Nita” – doamnă pe stradă, bărbat în echipă

La început, match-urile de football se dădeau sus, pe platoul de la „Artilerie”. Apoi, cu timpul, acolo, în Malaga lui 1920, locul fusese luat de Şcolile Saleziene, unde tinerii sărmani ori abandonaţi găseau alinare, dar obiceiul de a obosi mingea […]

...

„Cursa aceasta năprasnică”

Toată vara trebăluiseră ca să realizeze imposibilul: primul raliu românesc, pe distanţa Bucureşti-Giurgiu şi retur. De fondat se fondaseră pe 5 aprilie 1904, colo, la Otelul „Boulevard”: Automobil Club Român, a şasea instituţie de acest fel din lume.

27 de […]

...

Smaranda Brăescu a Poloniei a fost ucisă la Katyn

La 20 de ani, Janina iubea să cânte, să piloteze şi să „se dea cu paraşuta”. Cei care o cunoşteau spuneau că se pricepea de minune la toate trei, dar, după o perioadă de Conservator, renunţase la portativ.

Fata generalului […]

...

Două sticle de vin pe vârf, la 2.519m

Gustavo Schulze se trăgea din Orizaba, Veracruz, Mexic, acolo unde al său tată se iubise c-o localnică. Studiase la Munchen, parcase la Leipzig, cu doctorat la Institutul Geologic de aici. Se căţărase, de mic, pe munţi, asta făcea şi acum, […]

...

Şi băieţii plîng cîteodată, nu-i aşa?

De ciudă că nu a prins Campionatul Mondial din Brazilia de anul viitor, Eidur Gudjohnsen a dat drumul lacrimilor în faţa a 300.000 de islandezi. Spiritul viking trăieşte încă

„Olof, te iubesc, te rog să nu mă priveşti ciudat. […]

duminică, 1 decembrie 2013, 1:00

De ciudă că nu a prins Campionatul Mondial din Brazilia de anul viitor, Eidur Gudjohnsen a dat drumul lacrimilor în faţa a 300.000 de islandezi. Spiritul viking trăieşte încă

„Olof, te iubesc, te rog să nu mă priveşti ciudat. Am rugămintea să mergem cu Smari direct în living, da?”. E 18 septembrie 1978 şi, cu picioarele tremurînde, Arnor Gudjohnsen, fotbalistul islandez, şi-a adus puiul acasă de la maternitate. „Viaţa unui om este influenţată, din primele clipe, de o bibliotecă. Dacă atunci cînd a deschis ochii a văzut cărţi, mai are o şansă în viaţă. Dacă nu, e mai greu”. Biata femeie nu spune nimic. Tace şi se uită cum Arnor suceşte pruncul cu faţa spre volumele din „Istoria Islandei”.

Peste ani, micul Smari ajunse la şcoală. Ai lui îi spuseseră că preţul pentru educarea sa, pînă la intrarea la universitate, costă statul echivalentul a 175.000 de euro. La 9 ani află că Islanda se laudă cu cel mai vechi Parlament din lume, funcţional şi astăzi, Althing fiind fondat la 930. Îl rugară să reţină, de asemenea, că prima lor şcoală plecase la drum în 1056!

Între matematică, fotbal şi istoria lui Valur
În clasa a patra alese matematica, la fel ca 17 la sută dintre copii. A fost educat să nu copieze. O singură dată l-a fript mîna, dar, ca într-un film, a auzit ce-i spusese mama: „De ce să rişti cînd poţi studia?”.

La 10 ani şi-a dat seama că e „fiert” pe fotbal. L-au dat la Valur, în Reykjavik. La fiecare final de săptămînă îi cereau carnetul. Avea note mici, privea antrenamentul pe geam, din sala de curs.

La 12 ani, tati l-a chemat la o discuţie ca între bărbaţi. I-a spus de divorţ, scurt. Sec. A învăţat, atunci, că viaţa nu e numai roz, că şi oamenii cu bani se ceartă, că iubirea nu se poate cumpăra, că desele cantonamente nu fac decît să sape la baza unei relaţii. Şi-a promis că nu va repeta greşelile părinţilor.

La 17 ani era coleg de cameră cu un băiat, Ronaldo, la PSV. De la „Dinţos” a aflat că zeci de mii de fotbalişti talentaţi n-au avut ce să mănînce în copilărie, că sărăcia nu-i o boală şi nici o ruşine, că şase ore de antrenament nu fac rău nimănui, că poţi sta departe de familie, la 11.000 de kilometri de casă, doar pentru că eşti convins că vei ajunge cineva!

La mijloc de aprilie 1994 a fost anunţat că va debuta în echipa naţională. Ăl bătrîn l-a luat şi la dus în vizită la un unchiaş, Rikhardour Jonsson. I-a vorbit niţel, i-a dat să sărute un tricou alb, cu anchior, cu steagul cu cruce pe inimă. Cu el, „Ursul” marcase primul gol din istoria echipei Islandei, pe la 1948.

În numele tatălui

A debutat înlocuindu-şi tatăl, într-un oficial cu Estonia! Ar fi vrut să joace, măcar o secundă, pe acelaşi petec de iarbă dar a deprins că trebuie să treacă şi peste cel mai mare regret al carierei.

A ajuns la Chelsea, 186 de meciuri, 54 de goluri. Vedetismul i s-a suit la cap. A spart 500.000 de euro în patru luni. Era accidentat, făcea recuperarea prin cazinouri. Într-o dimineaţă s-a dat cu capul de pereţi, s-a spălat cu apă rece, s-a privit în oglindă şi a zbierat la propria persoană: „Eşti un porc! Tatăl a trei copii. Ce vor spune ei cînd vor afla despre asta? Halal exemplu!”.Din acel moment nu a mai cheltuit o liră pe pariuri sau pe ruletă! Barcelona, campion al Europei, Monaco, Tottenham. În paralel, echipa naţională.

Noiembrie, ultimul bal. „Barajul” contra Croaţiei. 0-2 la total. Filmuleţul, sub un minut, l-aţi văzut pe youtube.com. Eidur Smari Gudjohnsen, 17 ani la naţională, 78 de meciuri, 24 de goluri, e întrebat de un tînăr reporter dacă tocmai am asistat la ultimul său meci. Nu poate vorbi. Lacrimile îi inundă ochii. Dă să lege două vorbe, se îneacă. După 0-0 și 0-2 contra croaților, îi e ciudă că nu va ajunge în Brazilia! Ciudă!!! Copilul cu microfonul nu-l chinuie, îl înţelege, îi mulţumeşte şi-l îmbrăţişează.

Pe la 1554, regele Cristian al III-lea al Danemarcei, care păstorea şi ţinuturile islandeze, a interzis celor care nu ştiu a scrie şi a citi să poată face copii.

eidur1_1.jpg
Eidur, fotbalistul care a plîns pentru echipa naţională

eidur2.jpg
A schimbat pase cu Messi, a luat campionate în Anglia şi Spania

Comentarii (33)Adaugă comentariu

animalutul20 (8 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 13:09

eiii………….aici nu e nici un comentariu, sunt primul…:))
nu s-au inghesuit trolii ca nu e cu harphe, nu e cu fetitze, nu e cu oi sau catei………e o poveste de viatza , despre cum poti fi acolo , intre cei mai buni chiar daca nu esti un supertalent ca messi……..cu 3-4 eidur in echipa nationala noastra s-ar fi calificat mereu la turnee finale……respect vikingule!!!

dicanel (3 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 13:47

Și la noi a plâns Contra după barajul cu Slovenia, dar nu l-a luat niciun reporter în brațe. După meciul cu grecii a mai plâns cineva de ciudă?

brazvan (30 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 14:27

de multe ori caracterul bate talentul…

Dragos (1 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 14:48

Multumim, Catalin, pentru povestile cu care ne motivezi in fiecare duminica.

Stefan (1 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 14:52

Superb,dar ne-am obisnuit cu astfel de articole din partea ta.Bravo

laurentiu (9 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 14:54

va puteti inchipui cum ar fi aratat romania daca s-ar fi respectat cele 2 reguli din Islanda?! (cine nu stie carte sa nu piat afaca copii si sa nu se copieze) ….. uffff

Marian (1 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 15:14

Emotionant!
Felicitari pentru articol! A fost o reala placere sa citest aceste randuri scrise exceptional.
Ms Catalin

cineva (1 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 15:26

intradevar cea mai importanta calitate a unui sportiv nu e talentul ci PASIUNEA .Daca o ai chiar si cu mai putin talent, reusesti.

seasonstraveler (1 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 16:01

Frumos! Bravo!

criticul (47 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 16:56

A primit o educaţie excelentă de la părinţii săi când era mic şi asta s-a văzut când a crescut mare şi a devenit fotbalist,unul important pentru islandezi.

cosmin (1 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 17:01

se vede ca ai vazut o carte atunci cind ai deschis ochii. fara cuvinte. respect pt tine si pt viking

Raison (12 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 17:06

Al batran l-a luat si LA dus in vizita… „anchior” ?????????????????????? Ori ce zicea regele Danemarcei despre cei care nu stiu carte ?

Tibisor (77 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 17:20

Gestul reporterului de a-l imbarbata este superb! Nu -mi amintesc de asa ceva la noi … e drept si faptul ca ai „nostrii” nu sufera asa dupa o calificare ratata … doar sunt barbati si se duc la club !

Alexandru Balas (1 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 17:30

Domnule Oprisan,

Scrieti ca pe vremurile bune ale Gazetei Sporturilor. Sunteti unul din putinii scriitori de sport, nu jurnalisti de sport. Cand citesc articolele dvs imi aduc aminte de Gazeta Sporturilor, aia de 4 pagini (6 pagini lunea) de la inceput de ani 90, cand furluam banii de buzunar a lu’ sora-mea mai mica, ca sa ma duc sa-mi cumpar ziarul, desi eram doar in clasa a 4-a. Frumos articol, deosebit. Asa despre fotbal -da. Altfel, m-as intreba cum ar arata o editie Gazeta Sporturilor cu articole doar despre alte sporturi? Ca ma tot uit la volei, rugby, handbal, baschet, polo, si avem echipe realmente bune care ridica salile/stadioanele in picioare. Sau o editie Gazeta Sporturilor numai cu sporturi de iarna, ca tot vin Jocurile Olimpice?

seba (98 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 17:48

foarte frumos scris. cel mai mai emotionant articol pe care l-am citit in ultima vreme. nici ma gandeam ca gudjhonsen mai joaca si nu stiam ca a fost coleg cu ronaldo la eindhoven. iar informatiile despre scoala din islanda si cristian al III-lea al danemarcei sunt foarte, foarte interesante.

dan (226 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 18:22

Daca regele Cristian al treilea era regele nostru tare bine mai era. Domul fotbalist plangea degeaba; daca o lasa mai moale cu barurile sigur ajungea in Brazilia.

Andrei (1 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 20:12

Mi-l aduc aminte pe Contra dupa meciul cu Slovenia, n-a fost vina lui saracu’, Hagi a macelarit tactic ambele manse.

taunul. (2 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 20:26

Superb. Si Eidur si articolul si reporterul. Cu 11 Eiduri la Nationala as canta pe National Arena ca pe Anfield si daca ne-ar conduce Gibraltarul.

alex (3 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 20:48

According to Dyrlund, the gypsies in Denmark were labelled as undesirables soon after their arrival .The first regulation, which refers to the Romani dates back to 1536. In the regulation, King Christian III commanded that all gypsies in the country had to leave within three months. Although the Danish kings threatened them with death and forced labour, gypsies continued to cross the Danish border. In Dyrlund’s opinion, the efforts of the Danish kings to chase the unwanted people out of the country were not wholehearted.

Unfit for work and rounded up for work
The perception of gypsies was equivocal – they were described as lazy and incompetent but, at the same time, gypsies were taken into forced labour. In 1574, King Frederick II gave the army commanders orders to round up all the gypsies in the country and bring them to Copenhagen, where they were to be used as labour at Bremerholmen, the King’s shipyard.

alex (3 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 20:51

poate si pt ca a omorit rromii si a inteles pericolul care l reprezinta merita respectat regele ala… poate nu am fi asa o natie de cocalari si marlani daca am fi avut un rege din asta…

Bibi (213 comentarii)  •  1 decembrie 2013, 21:36

Catalin, multumesc !

Atat de frumos scris, incat nici n-am observat „la”-ul ala.

corvette59 (63 comentarii)  •  2 decembrie 2013, 1:00

Pacat ca vikingii au fost o rasa usor asimilabila .Am fi avut azi o Rusie pe pozitia de a da ordine tuturor ,dar usor,usor au fost asimilati de populatia autohtona slava si statul creat de ei s-a transformat in Rusia pe care o avem azi.Inchipuiti-va o Suedie,sau Danemarca de marimea si cu resursele Rusiei.Si la noi,undeva prin jud Vilcea exista o populatie descendenta din vechii vikingi.A fost inghitita si „romanizata” si numai infatisarea a ramas.La fel s-a intimplat in nordul Greciei ,Slovenia si Cehia . Fascinanta istoria vikingilor si a urmasilor lor ! Cel mai uluitor fapt in istoria lor e ca la un moment dat au oferit tronul Suediei unui fost soldat,mai apoi maresal francez , Bernadotte (sau Bernadette dupa unele ortografii).Deasemenea,interesanta este si domnia lui Carol al XII cel nebun.Mare jucator de sah !

Freddy RE (3 comentarii)  •  2 decembrie 2013, 2:49

Simply the best !

gima (99 comentarii)  •  2 decembrie 2013, 8:37

bravo tata!

magus1349 (3 comentarii)  •  2 decembrie 2013, 11:31

Pentru curiosi:
http://www.youtube.com/watch?v=DrSUWAtpLs0

Cami (1 comentarii)  •  2 decembrie 2013, 11:47

Imi plac articolele tale. Se vede de departe ca ai avut parte shi de carte.Felicitari ptr articol complet.

adzzyla (1 comentarii)  •  2 decembrie 2013, 12:09

Ca de fiecare data, mi se ridica parul pe maini cand citesc. Nu cred ca mai ai nevoie de alte aprecieri Catalin.

gabipetre (13 comentarii)  •  3 decembrie 2013, 12:44

Iar taticul lui, Arnor, a facut cariera pe la Anderlecht, o semifinala de CCE, in 1986 cu Steaua…

tyn (1 comentarii)  •  3 decembrie 2013, 14:00

Super bun articol, felicitari !!!
„Pe la 1554, regele Cristian al III-lea al Danemarcei, care păstorea şi ţinuturile islandeze, a interzis celor care nu ştiu a scrie şi a citi să poată face copii.”
Pe la noi ce legi erau pe la 1554?? LOL !!

svu (4 comentarii)  •  3 decembrie 2013, 16:08

Caut articolele dvs.,absolut emotionante,v-am vazut si-n realitate(aveti haz si mistocareala buna),aparitiile scrise pline de miez si educatie ,ferice de familia ce va are .

corvette59 (63 comentarii)  •  4 decembrie 2013, 0:44

@#30
E o placere,chiar o mare atractie,sa poti sta de vorba cu cineva cu o cultura generala foarte solida ,nu-i asa ? Am intilnit multi oameni simpli,dar cu ceva special ,ceva ce-i separau de marea masa a ignorantilor.Oameni ale caror studii nu depaseau nivelul liceului,sau a unei scoli profesionale. Ce aveau acesti oameni in comun ? Citeau cel putin o pagina in fiecare zi .Indiferent de ce le pica in mina.Greu de crezut ca un taran din Girbovat-Caras Severin ar fi un expert in civilizatiile precolumbiene .Si nu numai !Numai 3 clase la scoala comunala ! Ei bine , a fost ! Odihneasca-se in pace !

robyboy (1 comentarii)  •  6 decembrie 2013, 11:02

a plîns omul de obidă, de trudă, de regret, a plîns și Contra cam din aceleași motive, nea. Piți zîmbea la interviul de după meciul 2 de baraj, avea toate motivele… proștii au crezut în el, are contract „beton”. am fost teribil de jenat după meciurile orchestrate de Piți, Sandu & co să fiu conațional cu domniile lor, nu au onoare nu au loialitate nu au demnitate, nimic care să te determine să crezi că ei, personaje importante ale fotbalului mioritic au ceva comun cu Dacii sau Romanii… nu mai au vlagă-n ei dar nici decența de a pleca spre a face loc celor care vor cu adevărat să lupte pentru țara lor fără șmenuri, fitile, intrigi și pile pe la foruri fotbalistice europene. Sandule, Pițurcule, plingeți fraților că este rușinos comportamentul și nedemnă atitudinea domniilor voastre față de compatrioții voștri ce mai cred în fotbalul Românesc!!!

grid (23 comentarii)  •  6 decembrie 2013, 22:25

Ai mereu sentimentul că sunt prea frumoase ca să fie adevărate aceste articole. Primul gest care se merită când deschizi GSP este să cauți ce poveste tulburătoare a mai găsit dl Oprișan. Nici nu contează că uneori supratitlurile sunt banale, precum acesta.

Comentează