Ocolul Pămîntului în 48 de ture

Acum fix 50 de ani, tovarăşa Valentina Tereşkova devenea prima femeie care călătorea în Univers, la bordul lui „Vostok – 6”

Nu suduise în viaţa ei, dar, cinstit, acum îi venea să o facă. Cum dracu’ apăruse crăpătura aia […]

Acum fix 50 de ani, tovarăşa Valentina Tereşkova devenea prima femeie care călătorea în Univers, la bordul lui „Vostok – 6”

Nu suduise în viaţa ei, dar, cinstit, acum îi venea să o facă. Cum dracu’ apăruse crăpătura aia în costumul de scafandru? Asemenea marelui Gagarin, purta ceva portocaliu, cască albă, cu „CCCP” gravat, un pescăruş cusut la piept. Urma să devină prima femeie care iese în Univers şi ei i se crăpa îmbrăcămintea? Trei ore au ţinut-o în tensiune. Trei ore! Pînă i-au găsit un nou „costum”, pe mărimea ei. În cele 180 de minute retrăise tot. TOT!

Se născuse pe 6 martie 1937 în Maslenikovo, Iaroslavl, centrul URSS-ului. Tatăl trebăluia ca şofer de tractor, mama croia haine într-o fabrică. Nu-şi amintea părintele. I-au spus doar că murise în Războiul de Iarnă, sovieto – finlandez. A abandonat şcoala, trebuia să muncească. Dar ţintea mai sus, voia mai mult. Prima oară a sărit cu paraşuta pe 21 mai 1959. Cum putea uita aşa ceva? După ce ruşii trimiseseră primul artefact în spaţiu, după Laika, eroina căţeluşă, după Gagarin, eroul, Serghei Koroliov, părintele cosmonauţilor sovietici, venise cu ideea să „urce” o femeie în spaţiu. Cum americanii se arătau şi ei gata de start, competiţia era acerbă!

Cei 400 de „apostoli” au fost trei: Valentina!
Din 400 de aplicante, cernuseră cinci finaliste, dintre care aleseseră trei: pe ea, Valentina Tereşkova, 26 de ani! Nici măcar nu îi spusese mamei unde pleacă. A zis că se bagă la nişte ore de paraşutism, cu prietenii. Ea, reazemul familiei, putea anunţa că se duce în… Cosmos? Nikita Hruşciov, beat de bucurie, îi dăduse binecuvîntarea! Sub 30 de ani, sub 170 cm, sub 70 de kilograme. Aşa trebuia să aibă. S-a calificat!!! Teste pe MIG, 120 de salturi, 10 zile ţinută singură-cuc într-o capsulă. Din 16 februarie 1962, cînd fusese selectată, pînă pe 16 iunie 1963, cînd a decolat, o păstraseră numa-ntr-o „veselie”.

A zburat aproape trei zile. 70 de ore şi 50 de minute. A dat 48 de ture de Pămînt. A avut migrene, s-a ciocnit cu capul de pereţii capsulei, s-a întors vînătă. A trecut pe la cinci kilometri de „Vostok – 5″, care, cu Valeri Bikovski la bord, ”alerga” tot în jurul Terrei. A dialogat cu Nikita Hruşciov, beat de fericire. Văzuse Omenirea, mică, mică de tot…

Prima femeie poate deveni mamă?
Cînd s-a întors, au început s-o verifice. Era OK. La cinci luni după, s-a căsătorit cu Adrian Nikolaiev, cosmonaut şi el, cu care se iubise pe la teste. Nuntă mare, în buricul Moscovei, cu Hruşciov naş, beat de fericire. Elena, fiica, născută imediat după, semn că Prima Femeie din Univers nu suferise modificări genetice, aşa cum toţi credeau că o să se petreacă.

N-a mai zburat de atunci, niciodată. Koroliov plănuise să facă o trupă de cosmonaute. După decesul său însă, totul s-a năruit. Voia să mai fie măcar o singură dată printre stele. „Sus, acolo, eşti doar tu şi capsula, te contopeşti cu ea”, avea să spună. „Acum se merge pe Marte”, a suspinat, în timp ce, la 50 de ani de atunci, Putin, întîiul cosmonaut al lumii, îi lipea pe piept o medalie.

După modelul imperialist, au întrebat-o ce putea face marele popor sovietic pentru ea. Sec, a cerut ca Sovietul să-i găsească locul unde i-a decedat tatăl, într-un război în care nici pînă astăzi nu se ştie cine a învins şi nici pentru ce s-a luptat.

Treaz, Hruşciov a înghiţit în sec şi a dat ordinul. Astăzi, în Lemetti, la graniţa ruso-finlandeză, odihneşte un monument. E ridicat în memoria lui Vladimir Tereşkov, erou de război.

Pentru prima oară, în spaţiu nu urcase o femeie. Ci un tată şi o fiică…

Valentina a fost primul civil din istorie care a ajuns în spaţiu. Abia după aceea devenea întîia femeie general din URSS

Înainte de 1989, Poşta Română a omagiat-o ca la carte pe Tereşkova