Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Da’ el de ce nu e plin de noroi?

Ceasurile arată 14:36 când se purcede la drum. 19 iulie 1900, proba de maraton a Jocurilor Olimpice de la Paris. Pe Sena sunt fix 41 de grade! Cei 14 curajoşi sunt cinci localnici, trei englezi, trei americani, doi suedezi şi […]

...

„Nita” – doamnă pe stradă, bărbat în echipă

La început, match-urile de football se dădeau sus, pe platoul de la „Artilerie”. Apoi, cu timpul, acolo, în Malaga lui 1920, locul fusese luat de Şcolile Saleziene, unde tinerii sărmani ori abandonaţi găseau alinare, dar obiceiul de a obosi mingea […]

...

„Cursa aceasta năprasnică”

Toată vara trebăluiseră ca să realizeze imposibilul: primul raliu românesc, pe distanţa Bucureşti-Giurgiu şi retur. De fondat se fondaseră pe 5 aprilie 1904, colo, la Otelul „Boulevard”: Automobil Club Român, a şasea instituţie de acest fel din lume.

27 de […]

...

Smaranda Brăescu a Poloniei a fost ucisă la Katyn

La 20 de ani, Janina iubea să cânte, să piloteze şi să „se dea cu paraşuta”. Cei care o cunoşteau spuneau că se pricepea de minune la toate trei, dar, după o perioadă de Conservator, renunţase la portativ.

Fata generalului […]

...

Două sticle de vin pe vârf, la 2.519m

Gustavo Schulze se trăgea din Orizaba, Veracruz, Mexic, acolo unde al său tată se iubise c-o localnică. Studiase la Munchen, parcase la Leipzig, cu doctorat la Institutul Geologic de aici. Se căţărase, de mic, pe munţi, asta făcea şi acum, […]

...

Două kilograme de viaţă

Ce a trecut peste el: un război cu 4.700 de morţi, un uragan cu 1.800 decedaţi şi pagube de 81 de miliarde de dolari, o leucemie, o comă şi un dublu transplant de plămîn. 1.900 de grame de voinţă

[…]

duminică, 14 octombrie 2012, 8:45

Ce a trecut peste el: un război cu 4.700 de morţi, un uragan cu 1.800 decedaţi şi pagube de 81 de miliarde de dolari, o leucemie, o comă şi un dublu transplant de plămîn. 1.900 de grame de voinţă

„Unchiule, ţine pixul drept şi notează! Vezi că vorbesc repede, nu-i vina mea că n-ai iPad!”. Aşa a glumit toată viaţa. „Care viaţă, mă, că abia are 34 de primăveri prinse în buchet!”, o să spuneţi. Staţi olecuţă! Trageţi aer şi citiţi!

„Cinci ani de SEAL!”. Ştiţi, băieţii ăia de-ţi intră pe geam cînd tu nu le deschizi uşa. „70-80 de flotări pe zi, cu pauză, cam 140.000 de bucăţi per total, fără factură. „M-am cerut, singur, în Irak. Asta era în 2003. 23 de camarazi mi-au murit, vreo 10 numai lîngă mine. Toţi mă rugau să am grijă de familiile lor”… A ajuns, viu, acasă.

S-a stabilit în New Orleans. Katrina nu i-a lăsat în pace. Uraganul le-a distrus casa. Lui şi soţiei, Suzanne. Distrus am scris? Le-a ras-o de pe suprafaţa pămîntului! „Ne-am apucat de refăcut şi, cînd mai aveam de pus doar gresia, a sunat telefonul”.

Cum te anunţă că ai leucemie? DIRECT!
Oamenii ăia n-au timp de poveşti, ţi-o spun drept, că-s mulţi la rînd. „Aveţi leucemie! Trebuie să începeţi tratamentul chimio. Dacă găsim un donator de măduvă, bine, dacă nu…”. Ştiţi ce e aia chimio? Păr căzut, dureri groaznice, slăbire! El, care fusese un taur, ajunse un ţap! Iar telefon. „O femeie din Germania. Donator”. Celule stem, tot dichisul. „A fost o potrivire perfectă!”, aşa i-au glăsuit.

Da, dar doar pentru cîteva luni. Celulele albe ale nemţoaicei au fost mai puternice decît ale sale. Şi au pornit la atac. Ochii, pielea, gura, ficatul, intestinele, tot! A, şi plămînii, distruşi complet! „Eram atît de slăbit încît atunci cînd respiram mai puternic simţeam cum coastele îmi apasă organele!”

Comă profundă, două săptămîni. Nu mai putea merge. La o zi după ce i s-a spus că e groasă, Jarred McKinley, de 19 ani, a decedat. Transplant de plămîni. N-a ştiut de ce a murit. Doar i-a întîlnit mama. Iar aceasta, o parte din fiul său. Da, sună cam ciudat, dar asta e senzaţia…

Sportul după comă
Atunci i-a început viaţa! Da! Făcuse mult sport! S-a apucat de alergat! Da! După leucemie, după transplant de măduvă, după transplant de plămîni! Da! După comă! Medicii nu au numit chestia asta miracol. I-au spus doar „Voinţă”! 13,1 mile, Shamrock Half Marathon. În memoria lui Jarred s-a dus pe muntele McKinley, Alaska. L-a urcat la 11 luni de la transplant. De la dublu transplant! Primul din omenire care făcea lucrul ăsta. A început să adune bani, pentru a-şi ajuta semenii. „Eu alergam, scoteam tricourile la licitaţie. Alyssa Milano a sărit, prima, cu 20.000$. Am fost salvat, e logic să salvez”. A pus bazele unei fundaţii… Numele? „Jarred McKinley”. A fost sunat de o mamă care plîngea…
Nu participă doar la curse. Face antrenamente. Zi de zi. Apoi se duce la medici. „Eşti OK, poţi continua!”, aude. De fapt, e tot ceea ce-şi doreşte.

A trecut la… recorduri. „Uneori, mă mai dor. Toate! Efortul e prea mare. Dar uite cum gîndesc! Am fost sportiv, am devenit legumă. Am primit un plămîn de 850 de grame, deci cam două kilograme de viaţă. La 34 de ani, ce-ai vrea să facă Justin Legg? Să stea în pat şi să-şi scrie testamentul. Nu, unchiule, asta se face după 70 de primăveri. Şi să fiu al dracului dacă nu le apuc!”.

Ştirile curg. Acum 30 de zile a finalizat o nouă cursă. I-a crescut barba. S-a împlinit. E omul care aleargă cu plămînii altcuiva!
legg1.jpg
Justin (dreapta), în Irak, în 2003. Omul de lîngă el nu mai este…


legg2.jpg
Asta e realitatea, să nu ne ascundem. Aşa se „umblă” la măduvă!


legg3.jpg
Legg, cu soţia, bucuroşi că au dus la capăt o nouă cursă…

Comentarii (15)Adaugă comentariu

Catalinguran (1 comentarii)  •  14 octombrie 2012, 10:39

Articol minunat, ca de obicei, dar a doua poza este „usor” inexacta. Asa se „umbla” la maduva spinarii (de fapt, tehnic vorbind, la cativa milimetri in afara ei. Nenea doctoru’ din foto face o punctie spinala, sa recolteze lichidul cefalorahidian – LCR – care „imbraca” maduva spinala), nu la maduva osoasa, cea implicata in transplantele din leucemii.
Inca o data, asta nu scade din valoarea umana si artistica a povestii. La mai multe!

xzc (5 comentarii)  •  14 octombrie 2012, 11:29

Un articol non sportiv foarte bun.Mai asteptam astfel de articole din afara sportului.Numai bine Dl.Oprisan

Danut (39 comentarii)  •  14 octombrie 2012, 11:57

In nota obisnuita.
BRAVO!!!!

dorian (13 comentarii)  •  14 octombrie 2012, 12:02

Catalin Guran , daca omul a scris „. Asa se “umbla” la maduva spinarii ” si cuvantul umbla este in „pioneze” inseamna ca a folosit o figura de stil . Nu corecta de dragul de a arata ca stii ce inseamna punctie spinala . In rest un articol excelent si numai de bine va doresc .

doru (26 comentarii)  •  14 octombrie 2012, 12:57

salut.mersi.

uapxela (8 comentarii)  •  14 octombrie 2012, 12:58

Foarte frumos scris. Multumesc din nou.

Cneazul (13 comentarii)  •  14 octombrie 2012, 13:16

Frumos articol ! Impresionant ! Tine-o tot asa !

zicatorul (4 comentarii)  •  14 octombrie 2012, 13:27

„Am primit un plămîn de 850 de grame, deci cam două kilograme de viaţă.” Probabil 2 pounds de viata, un pound avand 453 grame. Probabil expresia e tradusa neglijent din engleza, nu are absolut nici un sens „850 de grame adica aproape 2 kg”.

Catalinguran (1 comentarii)  •  14 octombrie 2012, 15:09

Dorian, nu am scris asta in idea de a declansa o polemica off-topic fata de un articol excelent, ca de obicei, si in nici un caz ca sa arat ca stiu ce inseamna una sau alta. Pur si simplu era o simpla precizare, lipsita de orice urma de pretiozitate. Scopul era exactitatea, si atat.
Face parte din articolele (rare 🙁 ) care ne mai intretin speranta in jurnalismul (sportiv si nu numai) adevarat.
Multumesc inca o data!

Bibi (213 comentarii)  •  14 octombrie 2012, 16:05

Catalin, multumesc !

dan (226 comentarii)  •  14 octombrie 2012, 16:29

Super articolul multumim Cataline!

alex (1 comentarii)  •  15 octombrie 2012, 0:23

@zicatorul un plaman de 850 de grame. I s-au donat DOI plamani deci 1,7 kg, aproape 2 kg. Dar na, e greu cand nu stii sa citesti printre randuri. Cataline, senzational articol !!!

gery76 (45 comentarii)  •  16 octombrie 2012, 2:44

Superb,sincere felicitari!

Alchi (1 comentarii)  •  16 octombrie 2012, 4:44

Doi x 850 grame/plaman + ( aici intervine noutatea pentru cine aprofundeaza sursele) + 2 x 150 grame/testicol ( de preferat rasa Holstein , pt dimensiuni, fermitate, etc), ies exact alea 2 kg care nu ieseau.
Poate scopul articolului era altul decat aritmetica…poate.

Cristian Zubi (9 comentarii)  •  20 octombrie 2012, 20:44

IN ACEEASI NOTA, CA DE OBICEI. BRAVO, DLE OPRISAN!

Comentează