Un gest unic în istoria lui Real Madrid » 659 de inimi

Don Alfredo di Stefano a donat Realului toate obiectele de valoare pe care le-a adunat în viaţă. Acum şapte ani, Madridul îl ţinea în viaţă

Răspunsese din prima. Recunoscuse vocea blîndă. „Presi, dacă ai niscaiva timp, poţi, da, te rog, […]

Don Alfredo di Stefano a donat Realului toate obiectele de valoare pe care le-a adunat în viaţă. Acum şapte ani, Madridul îl ţinea în viaţă

Răspunsese din prima. Recunoscuse vocea blîndă. „Presi, dacă ai niscaiva timp, poţi, da, te rog, mîine, pe la mine? Da, da, pe acasă! Gracias!”. Nu ştiuse ce să creadă. O fi ceva de rău?

Se liniştise cînd îl văzu. În baston, respirînd ceva mai greu, dar „verde”, ca întotdeauna. Cu cealaltă mînă îl luă de după braţ. „Presi, am stat puţin să mă gîndesc. Unii mi-au spus să deschid cu ele un muzeu. Alţii, să le scot la licitaţie. Banii, nu pentru mine, pentru nişte viitori fotbalişti, poate. Am 86 de ani, voi sînteţi tot ce am mai bun pe lume, nu-mi trebuie altceva. Aşa că… Ia-le, ia-le tu pe toate! Am aşteptat să te întorci, Presi, am aşteptat să te întorci! Realul mi-a dat totul, acum vreau să-i dau şi lui ceva la schimb. Ia-le!”

659 obiecte personale ale lui don Alfredo di Stefano, marele don Alfredo di Stefano, sînt donate preşedintelui Florentino Perez. Stau aşezate, frumos, în cutii, cu explicaţii „foto” la fiecare. „Ţii minte, Presi, la Valencia, în 2005, cînd era să-mi pierd motoraşul? Cînd m-au operat pe cord, cu alea patru by-passuri, cînd tu ai dormit pe scările spitalului şi cînd ai spus că dacă păţesc ceva dărîmi clădirea? Că fără mine Realul n-ar mai exista? Ei bine, presi, atunci mi-ai dat o inimă nouă. Acum v-o dau înapoi!”

Fotbalistul-istorie
Perez, omul cu 1,9 miliarde de dolari avere, tremură. „Uite, aşa, ca un ghid. Asta e o batistă. E galbenă pentru că pe ea am plîns. E din septembrie 1953. Da, da! Debutul la Real, meciul cu Nancy, pierdut. Am plîns de ciudă. Şi asta, uite, poza aceea faimoasă, cu Jose Mangriñan, meseriaşul Valenciei, omul care m-a ţinut de n-am atins mingea”. Merge, explică şi se aprinde, ca şi cum ar da iar să intre pe gazon.  «”Ştii ce e asta? O pagină dintr-un ziar, cu titlul:N-a jucat la nici un Mondial!». Da, Presi, n-am jucat…Uite, uite aici, cu soţia, Sara, şi cu cei şase copii, toţi cu echipamente de Real. 55 de ani am fost căsătorit cu ea, Presi, 55 de ani! Cu voi, mult mai mult…Mult mai mult…Şi tricoul ăsta, al lui Amancio. Cînd a intrat în vestiar, era prin ’62 cred, a cerut un echipament. L-am văzut, aşa, mai băgăcios. Mi-a plăcut, de ce să mint? I-am aruncat un tricou. L-a luat. S-a uitat la el şi mi-a spus: «Alo, păi, nu are siglă, nu are nimic!». L-am tăvălit niţel: «Băiete, ca să primeşti emblema lui Real trebuie să transpiri vreo 10 ani!». Aşa i-am zis, Presi, aşa i-am zis. A adunat vreo trei sute şi jumătate de meciuri. Cînd s-a retras, a venit la mine. «Don Alfredo, am băgat 14 ani. Îmi brodaţi şi mie o siglă?». Ăsta e tricoul…

Realul l-am pus în muzeu. Sau invers?
Mai face doi paşi. „Nu le-am ştiut pe toate, aşa că le-am dat unor băieţi, la cercetat. Sînt organizate pe ani, pe evenimente. Tot ce am avut eu merge, acum, către voi!”. Fără respiraţie, Perez ajunge la poartă. Deja ştie pe cine trebuie să sune. O aripă a actualului muzeu Real Madrid de pe „Bernabeu” trebuie extinsă. Urgent!

Îl sărută pe obraz pe don Alfredo. Bătrîna „Săgeată” se întoarce spre casă. La jumătatea cărării, se opreşte. Aici odihneşte o statuie. Cu o minge! Cîţi fotbalişi au, în curte, o statuie cu o minge? O mînă o are pe baston, cealaltă, pe pentagoanele albe şi negre. „Gracias, vieja, gracias! Mulţumesc, bătrînico, mulţumesc!”

În 2005, Realul i-a dat o inimă. În 2012, i-a dat-o înapoi. Cu o dobîndă de 659!

În Muzeul lui Real Madrid e reprodusă scena semnării contractului lui Di Stefano, cu preşedintele Bernabeu stînd la birou

O poză istorică din 1983! Di Stefano împreună cu Sir Alex Ferguson

Perez a născut „galacticii”. Di Stefano apăruse cu 50 de ani înainte…