Mîinile ce-l susţin în picioare

Josep Guardiola e înconjurat de foşti colegi care-ar merge cu el pînă la capătul lumii. Tehnicianul ştie asta şi le-a mulţumit într-un mod inedit

Ochiul stîng e închis, degetul arătător de la dreapta e pe „trăgaci”. Apasă, se aude „Ţîc-ţîc-ţîc” […]

Josep Guardiola e înconjurat de foşti colegi care-ar merge cu el pînă la capătul lumii. Tehnicianul ştie asta şi le-a mulţumit într-un mod inedit

Ochiul stîng e închis, degetul arătător de la dreapta e pe „trăgaci”. Apasă, se aude „Ţîc-ţîc-ţîc” şi fotograful agenţiei „EFE” are poza: sînt cîteva secunde scurse de la finalul finalei de pe „Wembley”, Barcelona tocmai s-a uns noua campioană a Europei, iar „Pep” Guardiola, tehnicianul, e purtat pe braţe. Final de mai, 2011. Trec vreo 15 zile de atunci. În biroul tehnicianului catalan, o mînă de oameni. „Pep” se ridică în picioare, are emoţii, îşi drege glasul şi zice, scurt: „Tito, Manel, Pepe, Carles, Domenec…Vă mulţumesc mult!” Atît. Apoi le dă un cadou.

A dat piscina pe iarbă
Tito e Tito Vilanova. Coleg cu Guardiola în „La Masia”, fabrica de tinere talente a Barcelonei, între 1984 şi 1989. Nu era mare sculă, de aceea a jucat mai mult pe la echipe micuţele. S-a apucat de antrenorat şi, în 2007, a primit un telefon. De atunci e mîna dreaptă a lui „Pep”. Manel e Manuel Estiarte. „Ai crezut în mine, crezi în mine şi de aceea eu sînt cel mai norocos om din lume. Mi-a făcut cadou acest noroc. Bine ai venit! Sprijinul tău e cel mai frumos cadou din lume pe care l-am primit!” Aşa l-a întîmpinat, acum patru ani, pe omul care i-a fost alături în Italia, în scandalul de dopaj. Da, Manuel Estiarte, team managerul, e acelaşi cu Manuel Estiarte pe care mulţi îl consideră cel mai mare poloist din toate timpurile. Şase Olimpiade, de 578 de ori în naţionala iberică. El este cel care preia toate problemele jucătorilor şi le rezolvă: de la mobila casei lui Messi, pînă la grădiniţa copiilor bucătarului, pentru ca toţi să se concentreze numai pe fotbal.

Doi de Carles şi un Domenec
Cu Carles Busquets se ştie din perioada „Dream team”-ului lui Cruyff, unde era rezerva lui Zubizarreta. Cînd Unzue, antrenorul portarilor, a plecat la Numancia, i-a luat locul. Şapte ani la Barca B, ştia tot ce mişcă în „fabrică”. Domenec Torrent este „spionul” pentru ligile inferioare. Cum se dă zvon că a apărut o „sculă”, imediat, „pac”, e în avion. Face poze, înregistrează, trage cadre, mixează detaliile pe laptop, între două zboruri şi, la aterizare, Guardiola ştie exact: de cînd se poate baza pe băiat, cam cîţi bani ar cere, ce-i fac cei din familie… Celălalt Carles, Planchart, a filmat la viaţa sa cît toţi regizorii de la Hollywood. Miroase orice greşeală, fie că e din atac, fie din apărare. Vizionează, înainte de fiecare meci, ultimele patru jocuri ale adversarilor. Face rezumatul de şapte minute pe care Puyol şi compania îl vizionează înainte de a se echipa.

Cuvîntul lui Pep
„Ştiţi că azi sînt trei ani de cînd am preluat echipa mare.Tito, Manel, Pepe, Carles, Domenec… Uitaţi, asta e fotografia de la finala de pe Wembley. Se văd nişte mîini, care mă susţin! Sînt ale voastre! Şi pentru asta, vreau să vă mulţumesc”. Miez de iunie, 2011. A vorbit Josep Guardiola, cel mai tare antrenor din lume.