CRAIOVA ↓

Cu o majoritate zdrobitoare de voturi, Adunarea Generală a FRF a oficializat luni dezafilierea Craiovei. Astfel, Mircea Sandu și cei care făcuseră un abuz incalificabil desființînd-o pe Știința fără să fi obținut aprobarea AG au reușit să intre în legalitate.

Furios că Mititelu l-a înfruntat, ba și jignit, Nașu’ nu s-a lăsat pînă nu l-a ras pe acesta. Nici nu l-a iertat, nici nu l-a uitat. Mai nou, pe lîngă alte reproșuri, i l-a adus și pe acela că a primit de la ANS același Certificat de Identitate Sportivă pentru două societăți comerciale diferite! Implicit, a întărit ideea că, plin de greșeli și înglodat în datorii, Mititelu s-a autoexclus.

Într-un fel așa au și stat lucrurile. Cu buzunarele din ce în ce mai goale, părăsit pînă și de suporterii alb-albaștri, finanțatorul trebuie să fi comis destule nereguli. De subliniat însă că eventualele lui șmecherii s-au descoperit după ce Comitetul Executiv a votat în 20 iulie 2011 decapitarea Universității. Practic, necunoscută la ora respectivă, povestea cu CIS-ul nu putea servi pentru sancționarea Craiovei.

Încă mai grav, nici principalul cap de acuzare invocat de CEx n-a rămas în picioare. S-a dovedit negru pe alb că Știința n-a acționat în judecată FRF. În plus, cu doar cîteva săptămîni înainte de a fi dezafiliată, ea obținuse licență pentru Liga a II-a! Rezultă clar, fără putință de tăgadă, că decizia Comitetului Executiv n-a avut nici temei, nici logică.

Ținînd să demonstreze că a urmărit să se răzbune pe Mititelu, mai puțin pe Universitatea, Mircea Sandu a cerut luni să i se acorde Craiovei un loc în eșalonul secund chiar din viitorul sezon! Aprobînd în unanimitate propunerea, membrii Adunării Generale au mai dres ce stricaseră cei din Comitetul Executiv. N-au vindecat rana, dar măcar au încercat.

Frumos, gestul Nașului i-a emoționat pe Cîrțu și pe Cămătaru, invitați la reuniune. Pe de altă parte însă, el trebuie considerat inutil, nefolositor, deoarece șansele ca la Craiova să apară curînd o echipă capabilă să reziste în Liga a II-a sînt egale cu zero, nule! Fostele glorii nu dispun de mijloace să subvenționeze un asemenea demers, iar Primăria, și să vrea, n-ar găsi fonduri din moment ce n-a alocat nici un ban fotbalului în bugetul pe 2012!

Cu alte cuvinte, e puțin probabil, dacă nu exclus, ca bunăvoința lui Mircea Sandu să ajute la ceva. Atunci cînd faci un rău, oricare, trebuie să fii conștient că-ți va fi greu să-l îndrepți.

Fac parte dintre adversarii lui Mircea Sandu, dintre contestatarii acestuia. L-am criticat uneori cu blîndețe, alteori cu asprime, dar mai ales cu asprime, deși ne cunoaștem de 4 decenii. Pe cînd eram amîndoi tineri, am susținut titularizarea lui în reprezentativa de juniori înaintea lui Viorel Năstase, ulterior plecat în Italia și dispărut din aria performanței. Cum momentul respectiv a atîrnat greu în cariera sa, mă îndoiesc că l-a uitat.

Faptul că din 1990 încoace, cu precădere în ultimii ani, l-am atacat pe cel supranumit Nașu’ nu mă împiedică să-i recunosc marile merite, de netăgăduit, privind obținerea și organizarea finalei Europa League. Dacă Mircea Sandu n-ar fi pătruns în conducerea UEFA și nu s-ar fi străduit pentru aducerea finalei, cu siguranță că ea s-ar fi disputat în altă parte.

Așa, am intrat și noi în rîndul lumii civilizate, iar despre capitala României și despre locuitorii ei s-a vorbit elogios în Spania, dar și pe întreg continentul.  Ca atare, după ce m-am ridicat în repetate rînduri contra Nașului, acum mi se pare absolut firesc să-l laud, chiar să-i mulțumesc. Inclusiv pentru că a pledat și a acționat pentru construirea Arenei Naționale, stadion de care ne declarăm astăzi atît de mîndri! Dincolo de slăbiciunile Cezarului, să-i dăm ceea ce i se cuvine!

Dintre numeroasele erori atribuite lui Mircea Sandu pe parcursul celor 6 mandate, cea mai mare, imposibil de justificat, se  leagă de excluderea Universității Craiova, abuz la care președintele a contribuit mai tare ca oricine. În 20 iulie 2011, șeful  Ligii și 9 membri ai Comitetului Executiv au votat dezafilierea, însă senzația a fost că Nașu’ a tras sforile, nu Dragomir. Nașu’ i-ar fi asmuțit pe ceilalți, el i-ar fi montat!

Din pricină că Adrian Mititelu n-a ezitat să-l înfrunte public, uneori l-a și jignit, Mircea Sandu s-a supărat pe patronul Științei și a decis să-i arate că s-a luat de piept cu cine nu trebuia. Din păcate, a reușit să se răzbune, numai că și-a atins scopul în afara unor argumente solide, în afara Regulamentului și chiar a bunului simț!  Lovind într-un om, a lovit într-una dintre cele mai iubite echipe din istoria fotbalului nostru și, inadmisibil, în milioanele ei de suporteri.

Nu mai reiau detaliile decapitării Craiovei, dar mă opresc asupra subiectului în ideea că Adunarea Generală a FRF va analiza luni cazul, urmînd să se pronunțe pe marginea hotărîrii CEx, evident incorectă, forțată, trasă de păr. Deși există riscul ca Mircea Sandu să manipuleze din nou scrutinul, mă aștept să n-o facă, ba chiar, de ce nu?, să intervină în favoarea Universității!

Să se fi convins că a judecat strîmb și să bată în retragere, să încerce să repare ce a stricat, să îndrepte. Nașu’ are obligația să înțeleagă că e grav să comiți o greșeală, însă infinit mai grav e să persiști în ea.

Două săptămîni după ce-au protestat la București, suporterii alb-albaștri vor organiza vineri, 6 aprilie, un nou miting. De data asta, se vor reuni în Piața Prefecturii din Craiova, unde se contează că vor fi prezenți foști jucători și președinți ai Universității. Cu tot respectul pentru asemenea manifestări, mă îndoiesc că problema poate fi rezolvată în stradă. Prin presiune. Ea ar trebui rezolvată, ba încă urgent, la nivelul conducerii Federației, cea care, încurcînd borcanele, a îndrăznit să se răzbune și să decapiteze una dintre cele mai iubite echipe din istoria fotbalului românesc.

Cu alte cuvinte, e de datoria FRF să repare ceea ce ea însăși a stricat. Să caute soluții pentru reintroducerea Craiovei în circuitul performanței și, încă mai important, să le găsească. Abuzului trebuie să i se pună punct! Dacă se aude că vineri vor mărșălui, printre alții, Balaci și Cîrțu, Geolgău și Tilihoi, Corneliu Stroe și Marcel Popescu, ba și Cristi Minculescu, solistul formației Iris recomandîndu-se un vechi și statornic admirator al Universității, Adrian Mititelu va absenta.

Nu i s-a trimis invitație, majoritatea fanilor considerîndu-l principalul responsabil de necazurile Științei. Într-adevăr, Mititelu a greșit rău și des. A vrut mult și a reușit puțin, iar Craiova s-a dovedit o căciulă prea mare pentru el. Pe de altă parte însă, nu-i corect ca toate oalele să se spargă în capul lui, să-l învinovățim și de ce n-a făcut. Gîndind așa, am uita esențialul: că onor Comitetul Executiv a votat dezafilierea Științei nu din pricina erorilor comise de Mititelu, ci urmare a faptului că gruparea din Bănie, sfidînd regulamentele interne și internaționale, ar fi chemat în judecată Federația! Întrucît Curtea de Apel București a demonstrat că Universitatea n-a intentat vreun proces FRF, rezultă că sancțiunea dictată împotriva Științei n-a avut nici un temei legal, nici o bază.

Tocmai de aceea asupra ei trebuie revenit fără întîrziere. Aleg să închei citînd dintr-un comentariu postat pe site-ul Gazetei. Autorului lui i s-a atras atenția că Petrolul și UTA din anii ‘50 ori FC Argeș de mai tîrziu au fost “de o sută de ori mai interesante decît Craiova”. Iată răspunsul: “Mai tînăr, n-am apucat să văd echipele de care amintești … Îmi aduc însă aminte de primul meci al Științei la care m-a dus tatăl meu … De nopțile dinaintea meciului care păreau ani, de sărbătoarea sau, după caz, de tristețea din casa noastră după o partidă a Științei. Nu încerc și nici nu vreau să-ți schimb părerea despre Craiova. Sper doar să înțelegi puțin ce înseamnă să fii suporterul acestei echipe. Iar eu, ca suporter al ei, am un singur regret. Anume că fiul meu nu va putea trăi aceeași bucurie”.

A părută ieri pe site-ul Gazetei, stenograma ședinței Comitetului Executiv al FRF din 20 iulie 2011, în care s-a hotărît retrogradarea Timișoarei și dezafilierea Craiovei, a spulberat orice dubiu privind legitimitatea votului respectiv, corectitudinea lui. Ajunge să parcurgi textul cu pricina pentru a te convinge imediat că întreaga acțiune, premeditată, instrumentată și patronată de Mircea Sandu, a constituit o răzbunare. Un abuz. O mîrșăvie.

Deranjat de faptul că Marian Iancu și Adrian Mititelu, finanțatorii cluburilor amintite, îndrăzniseră să-l înfrunte, adevărat, proferînd uneori și injurii, președintele Federației a decis să-i învețe minte pe cei doi, să le demonstreze cine e el și cîtă putere are. Secondat de yes-menii din CEx, obișnuiți să ridice mîna la comandă ori de frică, firește că Nașu’ și-a atins scopul. Numai că extrase din cuprinsul stenogramei îl incriminează în mod evident, ba îl pun și într-o situație incomodă, chiar cu implicații penale!!!! Afirmînd despre Iancu că “l-am regulat… i-am tras-o și lui, ca persoană”, e la mintea cocoșului că nu la aplicarea Regulamentului se referea Mircea Sandu, ci la satisfacția de a-i fi dat o lecție investitorului timișorean, de a-și fi umflat mușchii! Continue reading →