Pesici cititorul de ziare
Din când în când, vine un străin şi ne pune oglinda în faţă. Nu ne place ce vedem, dar tot ţinem coada sus
A vrut să simtă hârtia! Asta dacă o auzeam de la un nostalgic de vârsta a treia, care a apucat să citească „Sportul” anilor ’70-’80, mai treacă-meargă. Sunt oameni care încă mai citesc. Cărţi, ziare. Şi nu sunt atât de puţini pe cât am fi tentaţi să credem. Dar cel care a vrut să atingă paginile Gazetei Sporturilor este un tânăr de 26 de ani. Un fotbalist croat, Ivan Pesici.
Interes contra ignoranţă
Gestul lui Pesici nu este ieşit din comun pentru că Pesici este fotbalist. Şi străin pe deasupra. Ne-am eliberat din prizonieratul unor astfel de prejudecăţi. Dar i-aţi auzit, iar nu puţini i-aţi aplaudat pe fotbaliştii şi pe antrenorii noştri atunci când spun că nu citesc ziarele. Că nu îi interesează. Cu ce fervoare îşi clamează ignoranţa. Fiindcă dacă nu te atingi de un ziar, de sport sau generalist, nu înseamnă că îţi păstrezi forţele pentru „Maestrul şi Margareta”. Să fim serioşi!
Noi împachetăm peşte. Tu?
În continuarea ideii, nu aţi uitat ce chiote provoca în rândurile unei anumite categorii de public remarca lui Christoph Daum. Fostul selecţioner îi găsise o întrebuinţare practică Gazetei, care, ireverenţioasă, continua să-l întrebe când mai câştigăm şi noi un meci. Un ziar numai bun pentru împachetat peştele, ne ironiza neamţul. De ce nu?, poate şi asta, deşi cerneala tipografică este otrăvitoare. Faptul este că a trecut aproape un an de când Daum a fost dat afară de la naţionala României şi omul este în continuare şomer. Câtă nerecunoştinţă pe lumea asta! Şi unde au dispărut totuşi ofertele acelea fabuloase pe care ni le flutura pe sub nas?
Personajul din spatele fotbalistului
Închidem paranteza dedicată domnului Ch. Daum şi revenim la Ivan Pesici. Croatul a fost actorul principal a meciului Dinamo-Hermannstadt 2-1, decis de golul acestuia din ultimul minut al prelungirilor. Pesici fusese trimis târziu în teren, în ultimul sfert de oră, dar nu luase asta drept un afront din partea antrenorului. Deşi relaţia lui cu Florin Bratu cunoscuse un episod abraziv, în urma căruia fotbalistul fusese pe punctul să părăsească Dinamo. Cel puţin pentru o săptămână, golul lui Pesici a făcut „atmosfera respirabilă” în Ştefan cel Mare. Ca să îl cităm chiar pe autorul victoriei. În condiţiile vânzării (pe bani puţini) lui Mahlangu şi ale nesiguranţei viitorului lui Nistor, Pesici este un jucător recâştigat. Descoperind şi omul din spatele fotbalistului avem imaginea de ansamblu a personajului. Să-l ascultăm, aşadar, pe Ivan în interviul pe care i l-a acordat colegului Eduard Apostol.
„Un suporter mi-a trimis poza cu prima pagină a ziarului vostru, apoi am vrut să simt şi eu hârtia şi m-am dus să-l cumpăr. Chiar dacă nu înţeleg foarte bine româna. (…) Uite, sunt mândru de prima pagină a voastră de azi, sper s-o mai prind, poate după meciul de la Craiova. (…) Da, chiar citesc. Acasă, la Split, citeam zilnic „24 Sata”. În toată zona dalmată este un ritual: să stai dimineaţa la cafea şi să răsfoieşti ziarul de sport sau „Slobodna Dalmacija”, care e generalist”
Undeva, în Dorobanţi
Încercaţi să vizualizaţi imaginea, dar translatată în Centrul vechi al Bucureştilor. Sau pe la cafenelele din Dorobanţi. Nu merge, aşa-i? Acolo, la fiţe, nu vine nimeni să citească. Păsările de noapte şi vânătorii acestora au alte preocupări. Şi evident că, dimineaţa, clienţii obişnuiţi ai respectivelor stabilimente dorm duşi, pentru încă o nocturnă dedicată culturii urbane. În timpul acesta, un fotbalist croat încearcă să cunoască România. Obiceiuri, locuri istorice, fotbalul. Ştie despre încercarea echipelor de tradiţie de a reveni pe prima scenă şi ne recomandă un fotbalist român de calitate, care, zice Ivan, nu este foarte lăudat în presă. Creţu, de la Gaz Metan.
Ai dreptate, Ivan. Apropo, de Măţan ce părere ai? Dar de Drăguş? Dar de Hagi? De Hagi, Hagi, nu de Ianis.