Decisivul Alibec

Atacantul roş-albaştrilor continuă să fie o prezenţă esenţială pe teren. Dar este el doar o vedetă de uz intern?

Să îi lăsăm pe jurişti să se bată pentru denumirile echipelor. Deşi poate nu ar trebui. Să îi lăsăm pe specialişti să analizeze sistemele de joc, presingul de întâmpinare, tranziţia pozitivă şi tranziţia negativă. Deşi nici asta nu ar trebui. Lucruri complicate şi spuse şi mai complicat, ca să te facă să crezi că fotbalul este o activitate accesibilă cu adevărat doar cunoscătorilor. Nouă, nespecialiştilor, ne rămân lucrurile simple. O preluare reuşită, o pasă interesantă, un gol frumos reuşit după un şut din afara careului de 16 metri.

Aşa cum a reuşit Alibec când a deschis scorul în derby. L-a întors scurt pe Mahlangu, a evitat să intre în marcajul lui Nedelcearu, a aruncat o privire scurtă spre poarta lui Cerniauskas şi a şutat cu stângul. Pe jos, cu rist interior, suficient cât să-l pună pe portarul dinamovist în imposibilitatea de a ajunge la minge. Execuţiile decisive poartă pecetea firescului. Sunt atât de naturale încât te duc cu gândul că şi tu ai putea să şutezi şi să driblezi aşa, iar atacantul pe care îl vezi la televizor nu este decât un soi de prelungire a ta.

Denis Alibec este genul de vedetă care se hrăneşte din umorile celorlalţi. Nu îşi propune să fie un băiat politicos şi drăguţ. Refuză prin toate gesturile să fie un model. Şi dacă şi-ar propune, probabil că nu ar reuşi. Dar ceva s-a schimbat de la un timp în atitudinea lui Alibec. Dorinţa de a înscrie a devenit aproape obsesie. Lupta corp la corp cu fundaşii, o constantă. Calitatea arătată la golul marcat în poarta lui Dinamo, dezordinea creată de fiecare dată în apărarea adversă pledează convingător pentru fotbalistul care enervează şi încântă în cantităţi sensibil egale. Tentaţia simulărilor doar enervează.

Prestaţia lui Alibec în derby redeschide discuţia despre netitularizarea lui la meciul România-Danemarca. Fapt care a fost perceput drept o greşeală a lui Daum şi unul dintre motivele egalului cu nordicii. Minutele petrecute de el pe teren la Cluj, nu puţine şi fără realizări, ne transportă însă din nou în zona incertitudinilor. Poate că Alibec este un produs premium al Ligii 1 şi un fotbalist mediocru în partidele internaţionale. Pe pariu că nici specialiştii nu ştiu care este răspunsul?

Altfel, am avut primul derby cu Steaua sub denumirea impusă de instanţele civile şi fotbalistice. Nu a fost nimic istoric, cum au clamat unii, ci doar un meci bun, cu vibraţia dintotdeauna a marelui derby al campionatului. Iar golul victoriei înscris de Boldrin este tot urmarea unei acţiuni marca Alibec. Ceea ce încercam să demonstrăm în paragrafele dinainte.