Calitatea finalei, demonstraţia Simonei
Se poate vorbi despre calitatea finalei dincolo de avalanşa emoţiilor? Se poate vorbi la modul neutru despre spectacolul de pe Philippe-Chatrier, cînd într-o parte a terenului este o jucătoare din ţara ta? Cu puţin efort, care îţi ascunde bătăile inimii […]
Se poate vorbi despre calitatea finalei dincolo de avalanşa emoţiilor? Se poate vorbi la modul neutru despre spectacolul de pe Philippe-Chatrier, cînd într-o parte a terenului este o jucătoare din ţara ta? Cu puţin efort, care îţi ascunde bătăile inimii şi transpiraţia mîinilor, da. Pentru că ar fi păcat să nu spunem ceva foarte important, care trece dincolo de rezultat. Finala fetelor de la Roland Garros 2014 a fost un meci intens. Şi da, să nu ne ferim de cuvinte, a fost un meci mare.
A fost o întîlnire cu o poveste memorabilă, asemenea celei dintre Capriati şi Clijsters din 2001, încheiată cu victoria americancei în set decisiv cu 12-10. Prima finală de ţinut minte după mai bine de 10 ani. Mai mult decît atît: Şarapova-Halep a fost un meci frumos. Dominat de Şarapova, în zi de graţie controlată. Sau antrenată. Se poate antrena starea de graţie? Probabil că da.
Simona şi-a cîştigat meciul ei, chiar pierzînd dureros în faţa Şarapovei. Şarapova a fost mai puternică. Şarapova este mai experimentată, Şarapova este mai rea, mai vicleană. Ei i se tolerează pentru că ea este glamour. Ţipă, îşi ţuguiază buzele. Trage de timp mai rău decît la fotbal. Dar Simona a cedat strîngînd din dinţi, nerefuzînd lupta.
Intrînd pe sub val, deşi ştia că valul o va înghiţi. Aşa îţi atragi respectul şi admiraţia oamenilor. A tuturor oamenilor, nu doar a compatrioţilor. Exclamaţiile publicului de pe „Centralul” de la Roland Garros sînt certificatul de bună atitudine pentru Simona. Publicul te pedepseşte şi tot el te premiază după legi simple. Să nu trişezi, să nu joci teatru. Să joci pentru tine, dar să joci şi pentru cei care te privesc. Acesta este mesajul adevăraţilor campioni. Simona este o campioană care a muncit să ajungă campioană.
Drumul unei campioane nu se încheie la prima finală de Mare Şlem pierdută. Urmează orele de muncă străine nouă.