Mai bun decît Pele!?

L-au purtat ani de zile pe la toate sindrofiile fotbalului ca pe o bijuterie. Ca pe o perlă veritabilă, nu din aceea de cultură. Aşa i se şi spunea lui Eusebio, Perla Mozambicului. Ca şi Pele, imensul lui rival de […]

L-au purtat ani de zile pe la toate sindrofiile fotbalului ca pe o bijuterie. Ca pe o perlă veritabilă, nu din aceea de cultură. Aşa i se şi spunea lui Eusebio, Perla Mozambicului. Ca şi Pele, imensul lui rival de generaţie, cel mai bun fotbalist portughez al tuturor timpurilor a trăit sindromul soldatului niciodată întors de pe front, deşi războiul a luat sfîrşit. Prin urmare, Eusebio a interpretat rolul unui personaj decorativ după ce s-a lăsat de fotbal. Un tablou purtat în expoziţiile itinerante ale celui mai prizat sport de pe planetă.

Dar Eusebio ne-a lăsat ceva nepreţuit atît timp cît a jucat fotbal. Secvenţele puţine care păstrează imaginea fotbalistului Eusebio pun pe gînduri. Avea viteza unui animal de pradă, forţa unui utilaj din agricultură şi tehnica pură a celor pentru care întîlnirea cu mingea a însemnat sensul vieţii. Tot la fel ca Pele, Eusebio şi-a depăşit copios epoca în care i-a fost hărăzit să joace. Imaginile cu el, alb-negru sau colorate ulterior cu ajutorul computerului, sînt o poveste în sine. Una care trebuie recuperată şi spusă mai des.

Din fericire, fotbalul nu a început şi nu se termină cu Messi şi cu Cristiano Ronaldo.  Ajunşi la cel mai la modă portughez al zilelor noastre, ne vom pune întrebarea inevitabilă. Cine a fost mai mare, Eusebio sau Cristiano? O întrebare-capcană, fiindcă nu există un răspuns corect. Înţelept este să spunem că fiecare a fost sau este mare în felul lui. Doar că înţelepciunea poate fi semn de bătrîneţe. Iar bătrîneţea nu este defel un produs vandabil.

Destinul lui Eusebio s-a legat în mod bizar şi de noi, românii. Golgeterul Mondialului englez din ’66, unde cîştigase şi bronzul cu (pentru) Portugalia de adopţie nu a putut evolua în Mexic ’70 pentru că a picat în grupa preliminară cu România. România se califica la turneul final şi lăsa acasă Portugalia mai ales după victoria de la Bucureşti cu golul lui Dobrin. Dobrin mergea în Mexic, unde nu avea să joace nici un minut din cauza unui antrenor satrap, iar Eusebio îşi continua cariera, jucînd excepţional, dar mereu în umbra lui Pele. Deşi mulţi spuneau că era mai bun decît Pele. Pele trăieşte şi nu va confirma niciodată asta.