Steaua lui Ronny

Fostul antrenor al Unirii cunoaşte fotbalul românesc, ştie ce poate Gigi Becali. Noi nu ştim încă ce poate cu adevărat Levy

Presa israeliană, ca şi presa română, are o părere despre orice. Iar legăturile dintre popoarele noastre nu se opresc […]

Fostul antrenor al Unirii cunoaşte fotbalul românesc, ştie ce poate Gigi Becali. Noi nu ştim încă ce poate cu adevărat Levy

Presa israeliană, ca şi presa română, are o părere despre orice. Iar legăturile dintre popoarele noastre nu se opresc aici. Oricît vi s-ar părea de curios, cred că între Bulă al nostru şi Iţic al lor există multe asemănări. Numai că Ronny Levy nu este nici personaj de banc, nici de benzi desenate, deci cu atît mai mult presa israeliană poate exprima o părere. Ronny Levy, fotbalist redutabil al ţării sale în trecut, iar acum antrenor cu o carte de vizită solidă. Presa israeliană ştie că Ronny Levy a mai antrenat în România, dar se miră de alegerea de ultimă oră a acestuia, Steaua.

Colegii noştri de la Tel Aviv sau Haifa acuză modul hoţesc în care ar fi părăsit-o Ronny Levy pe Beitar, lucru care, cel puţin din punctul de vedere al relaţiilor umane, ar putea fi adevărat. Dar cît mai valorează relaţiile umane şi sentimentele în faţa banilor, mai ales în fotbal? Este o întrebare retorică la care ar putea răspunde mai competent presa israeliană decît presa română. Aceiaşi colegi ai noştri din Israel se mai arată intrigaţi că Levy a ales Steaua al cărei patron este Gigi Becali. Personaj notoriu pe plan internaţional mai puţin pentru absenţele din Parlamentul European şi mai mult pentru părerile lui catalogate drept antisemite. Xenofobe în general. Mergînd pe firul apei, de aici nu mai este decît un pas pînă la a-i reproşa lui Ronny Levy că s-a angajat la o echipă al cărei patron consideră homosexualitatea o boală. Bănuiesc totuşi că presa israeliană, mai dezinhibată decît colega ei română, nu crede că respectiva înclinaţie sexuală ar fi o virtute.

Observaţi, aşadar, dragi colegi din Israel, că din cauza unor discuţii despre sexul îngerilor riscăm să pierdem personajul printre degete. Şi motivul principal pentru care el a acceptat oferta Stelei. Levy a lucrat 10 luni la Urziceni şi a dus-o pe Unirea pe locul doi la sfîrşitul ediţiei de campionat 2009-2010. Începutul sezonului 2010-2011 l-a prins încă pe banca celor din Urziceni, dar patronul Unirii, Mitică Bucşaru, demarase deja procedura de decapitalizare a clubului. Deschidem o paranteză. Bucşaru nu este nici antisemit, nici homofob. Închidem paranteza, remarcînd că omul care l-a convins pe Levy să vină la Steaua a fost Mihai Stoica, una şi aceeaşi persoană cu cel care îl angajase la Urziceni. După aproape un an petrecut pe plaiurile noastre, Ronny Levy s-a familiarizat cu sărmăluţele, cu micii, dar mai ales cu fotbalul românesc şi a înţeles ce înseamnă Steaua, dincolo de numele patronului său. Iar Steaua, oricît de tare s-ar supăra presa israeliană, înseamnă mai mult decît Beitar Ierusalim. Iar acum, după binecuvîntarea primită de la Preafericitul Daniel, prea harnicul Ronny se poate aşterne la treabă. Amin! Sau Shalom!