De ce-a plecat? De ce-ar mai fi rămas?
Nu urmează restul poeziei lui Arghezi, ci posibile explicații la plecarea lui Zidane de la Real.

Ele aproape că nu există, sau, dacă există, sunt exact cele formulate de Zizou la intempestiva conferință de presă.
Altă motivație, altă provocare, altceva. Cam asta a spus, cam asta și e. După trei Ligi luate consecutiv, în doar doi ani și jumătate, ai două variante. S-o iei și pe a patra sau să te oprești. Zidane s-a oprit, gândindu-se poate că a transformat o mare și de foarte mulți râvnită performanță, câștigarea Champions League, într-o chestiune de rutină, ca spălatul pe dinți sau ca dușul de dimineață. Și că dacă nu va continua șirul, i se va spune că e un pas înapoi.
Lumea, așa iscoditoare cum e, așteaptă alte explicații și alte destinații. La explicații ar intra vreo ceartă cu vedetele, vreo cerere neacceptată de bani mai mulți, vreun jucător dorit de el și refuzat de Florentino Perez. Iar la destinații, ba naționala Franței, ba Manchester United, ba vreun liman exotic, plătit cu o căruță de bani. Dar se pare că nu sunt nici alte explicații, nici alte destinații, ci doar justificarea ușor metafizică și poate insuficientă că după trei Ligi e greu să mai găsești motivații pentru noi meciuri cu Eibar sau chiar pentru alte El Clasico, unde adevărul e că poți și pierde.
Noi, românii, care suntem stâlpi de susținere ai acelei lumi iscoditoare invocată mai sus, nu înțelegem de ce a plecat campionul lor, dar am priceput imediat de ce a plecat campionul nostru, Dan, de la CFR. E simplu. A plecat în China pentru bani. Explicație necesară și suficientă, pe înțelesul tuturor.