Alin Buzărin

Oltenia continuă să dea nu doar fotbaliști, ci și povestitori cu har și cu simțul umorului. Plus memoria de PC de ultimă generație

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Alin Buzărin
Antrenori pe repede-nainte

Antrenorul lui Dinamo are cel mai normal traseu dintre toate cele patru luate în discuție. Bratu n-a ars etapele, a fost la juniorii lui Dinamo, la echipa secundă a clubului, la lotul național de juniori. Un suiș normal, o scară […]

...

Craiova tuturor sporturilor

Cupa EHF, luată cu entuziasm de oltence în sala proprie, se compune din două părți, care nu sunt toartele și vasul propriu-zis. Prima parte e handbalul în sine, cu semicercuri, porți și câte șapte jucătoare. A doua e publicul, fenomenul […]

...

FCSB, eșecul în stare pură

Steaua sau FCSB, indiferent de starea de agregare pe care i-a permis-o Justiția, a fost mereu, prin definiție, marea favorită la titlu. După trei trofee la rând (2013, 2014, 2015) se profilează al treilea eșec consecutiv. Scenariul e simplu. Tu […]

...

CFR, fotbal și sărituri

Moldoveanul Caras, antrenorul secund al clujenilor, ne-a spus că Dan Petrescu nu s-a simțit bine și n-a putut să vină la flash-interviul de după meci. Sănătate multă, Dane! Dar până la cincizeci de ani probabil că te-ai convins că pentru […]

...

Cât face 7 mai împărțit la 2?

E CEA MAI IMPORTANTĂ DATĂ DIN ISTORIA FOTBALULUI NOSTRU! Atunci, pe acest fotbal al nostru, a curs aur. Singurul aur curat, veritabil, mai strălucitor decât cel care a poleit ceea ce ne-am obișnuit să numim Generația de Aur. A mai […]

...

Nea Țopică, ultimul strigăt al CCA-ului

Voinescu (Toma) – V. Zavoda, Apolzan, V. Dumitrescu – Onisie, Bone – Cacoveanu ,Gh. Constantin, Alecsandrescu, F. Zavoda, N. Tătaru.

Permalink to Nea Țopică, ultimul strigăt al CCA-ului
vineri, 9 martie 2018, 2:25

Stingându-se la aproape 89 de ani Voinescu, ultimul rămas în viață, întreg CCA-ul anilor ’50 e acum printre stele, lângă steaua aceea mare, aurie, pe care o purtau pe piept. Unii au avut vieți scurte, un pic peste cincizeci (Bone, Onisie, Apolzan), alții au dus-o mult, penultimii rămași, frații Zavoda, maghiari din Rodna Bistriței, crescuți între munți, trecând și ei de optzeci de ani.

Ion Voinescu a trăit cel mai mult, probabil că și dintr-un echilibru care l-a înconjurat toată viața. Cumpătat, domol în vorbă, parcă negrăbindu-se niciodată, Nea Țopică, așa cum îl numeau toți, scotea fraze rotunde și clare atunci când dădea interviuri sau când apărea la televizor. Și, până acum câțiva ani, când sănătatea i-a mai permis, bătrânul fost internațional era atât de clar în exprimare, încât alunga imediat grijile moderatorilor mult mai tineri, neliniștiți că un octogenar ar putea avea probleme de coerență. N-avea niciuna, iar frazele sale veneau, toate, cu adresă și cu miez. Acolo ne-am și întâlnit ultima dată, într-un studio tv, la una dintre ultimele sale apariții publice. Nea Țopică era extrem de elegant, într-un costum impecabil. După emisiune l-am dus acasă cu mașina. S-a urcat anevoie („știi, dragul meu, artrita, toată viața am plonjat prin noroaie și băltoace…”), străduindu-se parcă să nu deranjeze dunga perfectă a pantalonilor.

Nu l-am prins apărând, însă am citit mult despre el și i-am ascultat poveștile. Era un portar scund, de 1,74, dar cu o detentă incredibilă. O poză-document ni-l înfățișează în săritură, atingând cu piciorul bara de sus a porții, într-un salt pe care puțini dintre portarii mileniului trei îl reușesc. Apăra fără mănuși, cu mâinile goale, boxa până aproape de centrul terenului și a avut fracturi la toate cele zece degete. La bătrânețe, mâinile sale, chinuite de reumatism și de duritatea mingii cu șiret de pe vremuri, arătau încovoiate, ca ghearele unui vultur gata să apuce prada.

Pe care o și apucase, vârtos, în anii săi de glorie, fiind, vreo 15 ani la rând, cel mai bun portar român, deși uneori îi lăsa tricoul cu numărul 1 al CCA-ului și al echipei naționale lui Costică Toma. Rivalul său, dar, cu toată îngăduința noțiunii de paradox, prietenul său cel mai bun.

După ce a părăsit poarta, nea Țopică a fabricat portari. De fapt, i-a șlefuit. Pe Vasile Iordache, venit de la Iași, poate cel mai estetic portar din istoria fotbalului românesc, apoi pe Duckadam, căruia i-a turnat în mănuși și în ghete elixirul pentru Sevilla. Nu i-a descoperit el pe cei doi, Vasile venise de la Iași, Helmut de la Arad, dar Voinescu i-a prelucrat de la condiția de promisiuni provinciale la rangul de făcători de miracole la nivelul Stelei.

Colonelul Voinescu era, poate, cel mai cazon dintre oamenii stelei anilor optzeci. Stătea pe bancă îmbrăcat mereu în uniformă și, până când a ieșit la pensie, n-a apărut niciodată în public îmbrăcat în civil!

Asta înseamnă că el era Steaua însăși? Greu de spus. Era una dintre definițiile ei. Steaua aceea mare desenată pe tricourile anilor ’50, apoi Steaua pictată cu vopsea, două-trei decenii mai târziu, de maestrul Rudy Konrad, pe gazonul mereu impecabil din Ghencea.

Steaua lui Voinescu e acum sus, alături de toate stelele acelui CCA despre care trăitorii anilor cincizeci spun că a fost fabulos. Jos, pe pământ, în urma lor au rămas mormane de acte, de hotărâri judecătorești și o dâră de amintire alb-negru care încearcă să supraviețuiască printre culorile țipătoare ale prezentului. Du-te împăcat, nea Țopică, s-or rezolva și astea cumva!

Comentarii (28)Adaugă comentariu

pawn (27 comentarii)  •  9 martie 2018, 15:36

iordache era urmasul lui, din ce-mi spuneau cei care l-au prins pe voinescu. portar relativ scund, foarte...tehnic, estetic, cum bine se spune in articol. adica avea tehnica de portar: priza, plasament, reflexe, inteligenta. vlad asta (desi a facut in ultima vreme nefacute) mi se pare in aceeasi linie.

tavi_c (24 comentarii)  •  9 martie 2018, 15:41

Ce frumos scrii, cand nu o faci la comanda. R.I.P. Top una din marile legende ale Romaniei.

Vlad (1 comentarii)  •  9 martie 2018, 16:06

Mi-au dat lacrimile... si nu glumesc. Superb articolul. Respect domnule Buzarin. Sa nu uitam adevaratele glorii!

radu (10 comentarii)  •  9 martie 2018, 16:14

Sigur, nu l-am vazut pe Voinescu aparand, am auzit si eu despre calitatile lui extraordinare insa intre cei pe car ei-am prins va spun ca in opinia mea, cel mai bun portar pe care l-a avut Romania a fost Narcis Coman, urmat de Vasile Iordache. Coman era inalt, avea detenta iar salturile lui din aer erau atat de specatuloase, atat de inalte incat bara transversal ii ajungea la mijlocul corpului. In 1994, in meciul cu Suedia, de un Coman am fi avut nevoie si Anderson n-ar fi atins decat cotul acestuia!

radu (10 comentarii)  •  9 martie 2018, 16:14

Dumnezeu sa-l odihneasca pe marele Voinescu!

Șerban (27 comentarii)  •  9 martie 2018, 17:00

Frumos omagiu - felicitări domnule Buzărin! Cred că, dacă tot fac tapaj cu valoarea palmaresului, Steaua lui Talpan ar fi trebuit să se fi implicat în organizarea funerariilor colonelului Ion Voinescu, care SIGUR a contribuit la creșterea valorii echipei de fotbal. P.S. Ați publicat echipa Steaua cu menționarea și a lui Costică Toma, „vinovat” de diminuarea numărului de meciuri ale lui Ion Voinescu la CCA și Națională chestie care mi-a amintit că în 1956, România a învins Iugoslavia la Belgrad (gol Cacoveanu și 11 m apărat de Toma). Ideea este că, dată fiind situația că atunci Naționala a fost CCA + rapidistul Nae Georgescu, este de mirare că Talpan nu cere trecerea și a acelui meci în palmaresul Stelei - ar mai ciupi vreo doi poli de la Bwecali.

Un spectator (41 comentarii)  •  9 martie 2018, 17:06

Minunat articol. Felicitari. Copil fiind, l-am vazut jucand in meciurile cu cele doua echipe din Vale Jiului.

Niky (1 comentarii)  •  9 martie 2018, 17:19

Imi amintesc si parca -l vad si acum aparand poarta CCA - Steaua si a echipei nationale . A avut toate calitatile unui mare portar. Nascut la data de 18 aprilie 1929 la Valea Dragului - Giurgiu , a locuit la inceput pe Oltenitei ( strada Opris Ilie ) aproape de Oraselul Copiilor . Juca fotbal de copil, toata ziua pe maidanul ( terenul ACSA - Constructorul )locul unde au aparut fotbalisti printre care si marele arbitru Aurel Bentu . Iubea uniforma militara pe care o purta cu drag , circula cu transportul in comun si era popular . Dumnezeu sa-l odihneasca ! Poate merita depus cateva ore la Centrul Militar . Conducerea CSA Steaua nu trebuie sa-si uite marile glorii sportive care au aparat cu cinste culorile clubului .

anti Ciurli Burli…. (6 comentarii)  •  9 martie 2018, 17:40

RADU, Da,ai dreptate,Narcis Coman a fost un mare portar. Cu el in p[oarta,echipa era linistita.Mi-l amintesc jucand la Targoviste in 77 cand CS Tirgoviste promova,dupa ce invingea cu 7-0 pe Steagul Rosu Brasov. In 1978 obtinea titlul de "Cel mai bun fotbalist al anului" iar Targovistea incheia pe locul 7 gratie lui. Nu stiu daca un alt portar roman a mai obtinut acest titlu,pt ca de regula mijlocasii sau atacantii obtinul trofeul.Exceptia ar fi Dinu care a castigat de 3 ori acest trofeu dar la origine,Dinu era mijlocas. Condoleante sincere familiei marelui Voinescu.

Șerban (27 comentarii)  •  9 martie 2018, 17:42

Revin. Uitați cu ce poză l-a onorat site-ul armatei! Adică o poză cu Țop îngenuchiat puteau să afișeze doar dinamoviștii sau rapidiștii sau talpaniștii http://www.csasteaua.ro/doliu-in-lumea-fotbalului/

Costin (11 comentarii)  •  9 martie 2018, 18:16

Dumnezeu sa-l ierte! Nu am citit niciodata asa cuvinte si ganduri frumoase despre vreun cetatean in viata.

eugen (2 comentarii)  •  9 martie 2018, 18:21

Am crescut cu povestile tatului meu despre CCA-ul anilor '50 si '60....doare un pic sa stii ca o legenda a clubului pe care il iubesti a trecut "dincolo".....Odihneasca-se in pace !

liviu (1 comentarii)  •  9 martie 2018, 19:13

Ati uitat de Suciu ,fenomenal.

marian0904 (11 comentarii)  •  9 martie 2018, 21:48

Da, s-au dus toti! Top a fost ultimul. Dumnezeu sa-i odihneasca!

catalin (1 comentarii)  •  9 martie 2018, 23:23

de Mircea David.....Il Dio....isi mai aminteste cineva?

Demolarii (8 comentarii)  •  10 martie 2018, 1:43

E greu sa conștientizezi că totul e trecător...dar: " învață de la toate că totul e trecător, /Ia seama, fiu al jertfei , prin lumea care treci/ Sa-nveti din tot ce piere, cum sa trăiești în veci". Cu respect, d-l Voinescu a reușit să genereze amintiri și celor care nu l+-au prins în activitate.....

muiemironicasitolontan (1 comentarii)  •  10 martie 2018, 2:11

in urma lui a ramas un cioban deposedat de furtul comis, insa nu este si pedepsit pentru acest furt, dar este sustinut ca orice infractor cu bani, de mai tot ce a ramas din asa zisa presa, intotdeauna hotii au fost protejati si eroii nebuni si singuri au fost loviti si batjocoriti, tocmai de cei ce se dau impartiali si corectitudinea literelor insiruite publicului larg

ovidiu_3003 (289 comentarii)  •  10 martie 2018, 6:11

...acum nu mai sunt portari de 1,74...

Szöke (33 comentarii)  •  10 martie 2018, 6:49

De ce nu te rezumi, tu, la Lung al vostru? Sau, ma rog, Boldici...

Spinoza (1 comentarii)  •  10 martie 2018, 8:28

Dumnezu sa-l odihneasca in pace! Mare portar si caracter. Greu se vor mai naste mari portari ca cei aparuti in comentarii. Top a fost unul dintre acestia. Respect Voinescu, felicitari Aline!

Fane (57 comentarii)  •  10 martie 2018, 9:46

Dumnezeu sa-l odihneasca! L-am cunoscut personal cand eram in liceu si am participat la Cupa Steaua pentru juniori,o competitie la care se puteau inscrie echipe de liceu,dar si echipe ale cluburilor.De acolo Steaua isi selectiona jucatori pentru diversele grupe de varsta ale clubului.Nenea Top a fost pus indrumatorul echipei noastre.Era de o blandete extraordinara,ne dadea indicatii si ne-a spus si cum sa executam lovituri de la 11m. A fost si va ramane in inima mea.Odihneste-te in pace!

andrei (23 comentarii)  •  10 martie 2018, 10:06

O mică observație referitoare la frații Zavoda, tatăl lor era de etnie poloneză, și numele de familie are rezonanțe slave, zavod în polonă, slovacă sau cehă se traduce prin întrecere, concurs, (Zavod miru în aceste limbi este Cursa Păcii, vechea întrecere ciclistă de amatori). E adevărat că mama lor era de etnie maghiară, dar să-i faci unguri get-beget...

sundance kid (35 comentarii)  •  10 martie 2018, 10:56

Nu l-am prins dar era legenda in centrul Bucurestiului . R.I.P !

Alex One (47 comentarii)  •  10 martie 2018, 11:42

Poza asta este frumoasa nimic de zis dar eu l-am vazut foarte copil fiind in celebrele cuplaje pe "23" culegand mingea in careul de 6 metri la corner in pozitia "covrig " la nivelul transversalei ! Iar el,marele Voinescu era spre sfarsitul carierei deci avea cred peste 30 de ani. Formidabil portar. Dumnezeu sa-l odihneaca in pace ca merita pe deplin. Frumos articol.

sandu (1 comentarii)  •  10 martie 2018, 14:17

O intamplare cu marele Voinescu la care am fost martor . Sa fi avut 11 ani.Locuiam in fostul Bd. Muncii peste drum de intrarea la Centrul Sportiv.In anul acela invatam dupa-amiaza astfel ca intr-una din dimineti am intrat in stadion (fostul 23 august) cu un prieten de joaca.CCA-ul avea antrenament.In stadion doar cativa oameni cu sau fara treaba.M-am apropiat de teren fascinat sa fiu atat de aproape de jucatori.Voinescu si-a facut o poarta din cateva treninguri la jumatatea terenului dar lateral spre tribuna a-2-a.Jucatorii sutau pe rand cam de pe la 10 m unul in stanga urmatorul in dreapta cu o frecventa ridicata.Voinescu zbura din stanga in dreapta parca era pe arcuri.La una din mingi pe care n-a reusit s-o respinga doi tineri aflati in partea de sus a peluzei a-2-a au strigat in bascalie.Voinescu iritat a luat-o in pas alergator spre peluza,a sarit gardul care inconjura terenul si a urcat pastrand ritmul toate treptele pana la turbulenti.Nu pot uita sunetul crampoanelor facut de contactul cu treptele in aceea urcare alerta in stadionul gol.Si era o distanta.Cei doi au au primit o destul de scurta cearta. Atat.Dupa care a revenit in teren.Pentru mine la aceea varsta a fost CEVA.Voinescu a avut si un tic -elasticul de la short. Odihneasca-se in pace !

mihail (20 comentarii)  •  11 martie 2018, 7:49

Toata lumea scrie ( pe buna dreptate ) de calitatile sportive ale sale , ale lei Voinescu dar nimeni nu pomeneste faptul ca omul Voinescu avea un extraordinar bun simt. Portari talentati a mai avut Romania , bun simt , insa , astazi .......

Petro Burgener (12 comentarii)  •  11 martie 2018, 14:49

Dumnezeu sa-l odihneasca! A fost un mare sportiv si om de caracter.

Comentează