Rednic, antrenorul insolvenței insolente

Mircea Rednic ignoră că i se zice Strîmbul și stă drept în fața microfoanelor, luînd în piept înfrîngerea cu Iașiul. Pare atît de pleoștit încît subliniază că nu poate fi vorba de titlu, trebuie doar consolidat locul doi, Petrolul n-are […]

Mircea Rednic ignoră că i se zice Strîmbul și stă drept în fața microfoanelor, luînd în piept înfrîngerea cu Iașiul. Pare atît de pleoștit încît subliniază că nu poate fi vorba de titlu, trebuie doar consolidat locul doi, Petrolul n-are nici o treabă cu Steaua. Oare? N-au trecut decît patru zile de cînd am văzut cu toții că are. Că poate s-o domine, s-o joace cum vrea, și dacă e să facă 1-1, asta se întîmplă doar pentru că Providența îl ia în brațe pe Chipciu într-un enervant minut 94. Mai zice Mircea că dacă Petrolul joacă la fel în Giulești, adică la fel ca și cu Iașiul, n-are nici o șansă. Ceea ce nu e exclus să fie adevărat.

E simplu după un astfel de meci să dai titluri gen „Au stat capră”. Sau Capră, cu literă mare. Te ajută și contextul, deși Capră e acolo unde e. Cîteva nelămuriri totuși sînt. Prima ar fi cum e să iei gol pe contraatac în minutul 6? Era cumva ultima fază a meciului, să te duci cu toată echipa înainte, lăsînd iarba să crească în jumătatea proprie? Apoi de ce mijlocașii de atac, cîtă frunză și iarbă, se călcau mereu pe bombeuri unii pe alții, se înghesuiau să facă toți același lucru, pierzînd complet ordinea aproape perfectă din meciul cu Steaua? Și ar mai fi și altele.

Pentru a fi mai cît se poate de clar, Petrolul-Iași 0-2 n-a fost un meci din acelea din care n-am vrea să mai vedem niciodată. Dar a fost o înfruntare a insolvenței cu dorința bugetului de stat de a scăpa de la retrogradare. Insolvența e o stare complexă, care induce altfel de trăiri decît cele normale. Jucătorii, aflați la final de contract, se uită mai puțin în clasament și mai mult către propriile lor interese. Sigur că în cazul Petrolului locul doi aduce niște bani din televizări, iar locul șase, cu totul alți bani. E vorba însă despre niște bani ai clubului, ai acelui club la care în toamnă mulți dintre jucători nu vor mai fi.

E greu de antrenat insolvența. Între ea și insolență nu e decît o literă diferență. Acea literă te face să te repezi ca berbecul în față, să joci doar pentru tine, să nu-ți pese dacă rămîi descoperit și iei gol pe contraatac. Rednic știe asta și vrea să termine cît mai drept cel mai greu sezon al unei cariere în care i s-a spus, de la un capăt la altul, Strîmbul.