Cînd ieși în minutul 5, vina e a ta, ca jucător

Poate că întreg meciul cu Ungaria, cu rezultat final cu tot, ar fi arătat altfel fără schimbarea lui Goian din minutul 5. Cu trei înlocuiri la îndemînă în loc de doar două, atît de hulitul Pițurcă probabil că ar fi […]

Poate că întreg meciul cu Ungaria, cu rezultat final cu tot, ar fi arătat altfel fără schimbarea lui Goian din minutul 5. Cu trei înlocuiri la îndemînă în loc de doar două, atît de hulitul Pițurcă probabil că ar fi judecat altfel finalul.

Sînmărtean terminase kerosenul, Maxim nu mai avea nici el gaz, mingicarii noștri scîrțîiau din toate încheieturile și au fost schimbați. Dar nici Rusescu nu avea prea mult aer și ar fi trebuit schimbat și el, măcar în ultimul sfert de oră. Cînd vîrful central nu mai poate să facă pressing, adversarul vine cu liniile mai sus și automat tu te duci cu 10-20 de metri mai în spate. Keșeru trimis în teren, sau poate chiar Chipciu avansat vîrf (în cazul acesta ar fi intrat Torje sau Enache în banda dreaptă), ar fi împiedicat construcția stoperilor adverși, obligîndu-i la baloane lungi, bubuite, care lui Dzudzsak i-ar fi venit nu la picior, ci la gît. Dar de unde acea schimbare, cînd tu ai pierdut o înlocuire încă din minutul 5?

Cînd ajunge la stadion și se pomenește cu toți jucătorii în cabină, orice antrenor din lumea asta, din Groenlanda pînă în Pago-Pago, mîngîie în buzunar fițuica pe care a scris formația și apoi, înainte de orice alt discurs, întreabă explicit dacă există cineva care are vreo problemă. Care n-a dormit bine, a visat urît, s-a stricat la stomac sau are orice alt motiv să nu fie apt sută la sută, din toate punctele de vedere.

La 33 de ani, Dorin Goian nu mai e un copil dornic de afirmare și își poate asuma răspunderea stării sale fizice. Poate să-i spună doctorul orice, poate să-l ia pe sus antrenorul cu toate îndemnurile din lume, dacă el, la rutina lui de internațional cu o carieră în spate, de veteran, de familist, de tată de copii, de om obișnuit să-și asume răspunderi, spune că nu e pe deplin în stare să joace, antrenorul n-are altă cale decît de a băga pe altcineva!

Poți ieși accidentat în minutul 5 doar dacă-ți cade reflectorul pe picior, dacă-ți pică tabela de marcaj în cap sau dacă te ciocnești accidental cu vreun tramvai deviat de pe traseu și ajuns pe gazon. În celelalte cazuri înseamnă că ai avut dinainte o problemă pe care cei din jurul tău, antrenor, medic, staff şi mai ales tu ați tratat-o așa cum nu trebuia s-o tratați.

Nu demult fotbalul nostru a mai trecut printr-un episod similar, atunci cînd, la meciul Steaua-Ludogorets, Tănase a trebuit să iasă accidentat în minutul 2. Dar dacă lui Tănase i se zice Dodel și probabil că va rămîne toată viața un copil mare, Goian e cu totul altfel de om și altfel de profesionist. Tocmai de aceea se nasc toate aceste mii de semne de întrebare din care izvorăsc tot atîtea regrete.