Cine decide executantul de penalty?

Și Gâlcă, și Sînmărtean au povestit după meci că executantul de penalty s-a hotărît acolo, în suprafaţa de pedeapsă, imediat după sentința dată de neamțul Brych. Că Sînmărtean fusese cel faultat, că tocmai făcuse o cursă de 20 de metri […]

Și Gâlcă, și Sînmărtean au povestit după meci că executantul de penalty s-a hotărît acolo, în suprafaţa de pedeapsă, imediat după sentința dată de neamțul Brych. Că Sînmărtean fusese cel faultat, că tocmai făcuse o cursă de 20 de metri etc. Și așa s-a ajuns la Chipciu.

Trebuie precizat că această discuție nu funcționează doar din momentul ratării. Ea stă în picioare tot timpul, ca un principiu al fotbalului, ca o regulă de neclintit a vestiarului, ca un postulat, ca o frază care nu mai are nevoie de nici un argument. Întotdeauna, executantul de penalty este stabilit de ANTRENOR!!!!!! Înainte de meci, la ședința tehnică! Sigur că în funcție de fază și de momentul din meci, antrenorul poate schimba. Dar o face el, antrenorul, nu jucătorii în urma unui colocviu!

În cele două luni și ceva de cînd a preluat Steaua, în dreptul lui Gâlcă plusurile sînt, clar, mai multe decît minusurile. Se simte munca, se vede seriozitatea, trebuie aplaudată menținerea standardului, deși întăririle din lot au venit cam greu, iar Costel folosește drept titulari cîteva rezerve din mandatul lui Reghecampf, cum ar fi Rîpă, Prepeliță (ajuns chiar căpitan!) și chiar Stanciu.

Se poate observa la Gâlcă o oarecare preluare a principiilor lui Anghel Iordănescu, acela care i-a fost mult timp antrenor și la club, și la echipa națională. Dar la Nea Puiu nu s-ar fi întîmplat niciodată ca executantul de penalty să fie schimbat de jucători, pe teren. Probabil că dacă s-ar fi petrecut una ca asta,

neînduplecatul general ar fi țîșnit de pe bancă în costum, cu legendara-i șuviță pe frunte și ar fi bătut el lovitura de la 11 metri. Iar cei care ar fi schimbat între ei, fără voia antrenorului, această responsabilitate ar fi avut de-a face apoi cu mînia lui Iordănescu, despre care inclusiv Costel Gâlcă, așa taciturn cum e, ar putea povesti ore întregi.