Gâlcă fără miez

Complet de acord cu Pițurcă, Sînmărtean e un mijlocaș strict ofensiv, responsabil cu pasa decisivă în treimea adversă, cu scoaterea unui adversr din joc și cu tot ce scrie în fișa postului unui număr 10, pe care Lucian nu l-a […]

Complet de acord cu Pițurcă, Sînmărtean e un mijlocaș strict ofensiv, responsabil cu pasa decisivă în treimea adversă, cu scoaterea unui adversr din joc și cu tot ce scrie în fișa postului unui număr 10, pe care Lucian nu l-a mai purtat foarte demult. Niciodată Sânmărtean nu poate fi acel clasic număr 5 pe care Steaua nu-l mai are.

Dar Gâlcă ce să facă? Pe cine să bage mijlocaș central? Pe Bourceanu? Pe Pintilii? Pe el însuși? Cu Filip și cu Prepeliță nu prea ține figura. Anton nu mai vine, Breeveld ba vine, ba nu. Stanciu se simte și el bine ceva mai sus. Nu sînt soluții, de la Poarta Albă vin doar mesaje de austeritate și cumpătare financiară.

Probabil că Steaua se va califica în fața norvegienilor cu oricine în linia de mijloc. Probabil că la fel vor sta lucrurile și cu Aktobe, oricît de spectaculoasă ar fi detenta economică, socială și fotbalistică a Kazahstanului. Dar mai departe va fi greu. Nu numai în Europa, ci chiar și în campionat, unde măcar Astra pare mai tare decît anul trecut.

De vreo trei ani încoace (îl punem și pe cel de dinaintea venirii lui Reghecampf) forța Stelei a stat în acel ax central BourceanuPintilii (renunțarea la pauza dintre nume e intenționată și ilustrează coeziunea cuplului). Acolo, la mijloc, s-au aflat inima, creierul și banderola echipei. De acolo a plecat succesul.

Și putem privi chiar mai departe de acești trei ani. Mereu Steaua a avut forță în acea zonă, fie că a fost vorba de Tudorel Stoica, Boloni, Gîlcă însuși, Ilie Stan, sau chiar ceva mai spectaculosul Liță Dumitru. Niciodată Majaru, Iordănescu, Panduru, Ilie Dumitrescu, Aliuță n-au putut juca acolo. După cum nici Sânmărtean nu poate, nu trebuie să fii selecționer ca să-ți dai seama de asta, ajunge și calitatea de simplu spectator.

Cînd Pițurcă a venit la Steaua în vara lui 2010 ( a stat doar două etape, ce-i drept!) băierele pungii patronului erau larg deschise și actualul selecționer a primit tot  ce și-a dorit.  Probabil că și Gâlcă  i-ar vrea pe Gerrald, Mascherano, Khedira și De Jong deodată. Însă de la Poarta Albă s-ar putea să-i vină vești încurajatoare, să-i reprofileze pe Vâlceanu, pe Grădinaru sau pe Aldea. La vîrsta lor, nimic nu-i imposibil.