Luminaţi-vă planul!
După instrucţia cu televiziunile, CSA se va lua la trântă cu Eminescu şi cu Observatorul Astronomic, pentru folosirea inadecvată a numelui Steaua
Conducerea CSA vrea să mai deschidă un front. În instanţă, unde altundeva? Acolo se află adevăratul teatru de operaţiuni. De data asta, şefii de la clubul Armatei ameninţă că dau în judecată Consiliul Naţional al Audiovizualului. Motivul? „Decizia de a nu sancţiona anumite posturi de televiziune pentru folosirea incorectă a denumirii Steaua sau Steaua Bucureşti în comunicările publice legate de echipa Fotbal Club FCSB din Liga 1”.
Comunicatul CSA invocă argumentul dezinformării şi argumentul legal. „Posturile de televiziune vizate nu doar că dezinformează opinia publică, dar ignoră cu bună ştiinţă o hotărâre judecătorească”, susţine clubul MApN.
Santinela cere microfonul
CNA a dezbătut cele 386 de reclamaţii privind atribuirea greşită a numelui Steaua echipei lui Gigi Becali. Dar, după cum arăta Paginademedia.ro, a decis să nu sancţioneze televiziunile. Părerile au fost împărţite. Televiziunile au cerut timp. Durează să schimbi reflexul unui nume cu altul. Nu e ca şi cum ai schimba terenuri cu Armata. De fapt, „scăpările”, cum le-a numit reprezentantul unui post TV, au fost semnalate doar în comentariul meciurilor. Ăsta e câmpul de luptă. Ce spun comentatorii la microfon trebuie să fie informaţie în stare pură. Consemnul, parola şi răspunsul. Dacă e fault, să spună că e fault, nu: „Să aşteptăm reluarea”. Dacă e ofsaid, să spună că e ofsaid, nu să sune la pauză un arbitru. Dacă joacă „naţionala”, să spună exact ce se întâmplă pe teren, în loc să observe ce ostili sunt adversarii, ce pricinos e terenul şi ce chiorâş fluieră „centralul”.
Dresorii de suporteri
Dacă a-i numi pe jucători „stelişti” sau „roş-albaştri” e dezinformare, atunci comentariul meciurilor e o formă cronică de manipulare. Televiziunile încearcă să ne facă să vedem, cu ochii minţii, alte meciuri decât cele pentru care au plătit bani grei să le difuzeze. Singura soluţie ar fi interzicerea comentariilor, mai ales a celor „live”, meciul să curgă pe micile ecrane, acompaniat de un stilizat zgomot de fond. Sau să fie angajaţi pianişti, ca pe vremea filmelor mute. Când sprintează Budescu, să lase bluesul şi să bage repede o mazurcă.
În viziunea CSA, comentatorii perfizi dezinformează un public candid, care nu ştie cine cu cine joacă. Nu se uită la ştiri, nu e la curent cu peripeţiile fotbalului de la CSA, pentru că ultima oară s-a uitat la un telejurnal prin 1986. Nu despre informarea corectă a publicului e vorba aici, ci despre dresarea publicului şi, dacă s-ar putea, hipnotizarea publicului, astfel încât acesta să asocieze, pavlovian, cuvântul „Steaua” cu echipa din Liga a IV-a condusă de Lăcătuş. Nu despre informaţii la zi e vorba aici, ci despre un salt în timp. Publicului să-i fie şterse din memorie campionatele postdecembriste, să-şi amintească doar de Steaua dinainte de ’89 şi din 2017. Ca şi cum între parantezele nostalgiei nu s-a întâmplat nimic, nicio revoluţie, nicio schimbare de regim, nicio tranziţie sălbatică, în care generalii coabitau cu latifundiarii.
Cuvintele şi uniformele
Asta pretinde, printre rânduri, clubul MApN, în comunicările lui despre disciplinarea mass-media. Cât despre argumentul legal, hotărârea Curţii de Apel Bucureşti „interzice pârâtei SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA…” Dar nu le interzice nimic televiziunilor. Nu conţine indicaţii pentru comentatorii sportivi. Cu riscul de a-i dezamăgi pe şefii CSA, justiţia nu se amestecă în politica editorială a posturilor TV.
Dacă Ilie Năstase poate transforma uniforma de general în recuzită mondenă, la Wimbledon, atunci şi „fcsb”-iştii pot fi numiţi „stelişti” la televizor, fără ca Armata să declare stare de asediu. Altfel, după interzicerea unor exprimări în comentariul de meci, clubul MApN s-ar simţi încurajat să comită următorul pas. Ar interzice criticile la adresa jucătorilor lui Ion Ion. Ar ordona informarea publicului despre Steaua Armatei timp de două ore pe zi, neîntrerupte de publicitate, doar cu pauze de coruri patriotice şi comunicate importante pentru ţară.