O plîngere din fotbalul mic

După blaturi cu arbitri, cu antrenori, cu fotbalişti etc, se vorbeşte şi despre blaturi organizate de primării.

Un jurnalist local a reclamat la DNA un presupus blat la meciul Rapid CFR Suceava – CSMS Iaşi, scor 0-1. Suporterii suceveni, scrie […]

După blaturi cu arbitri, cu antrenori, cu fotbalişti etc, se vorbeşte şi despre blaturi organizate de primării.

Un jurnalist local a reclamat la DNA un presupus blat la meciul Rapid CFR Suceava – CSMS Iaşi, scor 0-1. Suporterii suceveni, scrie „Bucovina News”, au considerat că e o idee bună şi vor să-şi reclame şi ei favoriţii pe motiv că nu şi-au apărat corect şansele. Meciul s-a disputat între două echipe finanţate de primării şi ziarele sucevene au comentat despre un posibil „blat pe linie de partid”.

„Precizez că 2.000 de spectatori prezenţi la acest meci au suferit un prejudiciu moral”, se arată în reclamaţia jurnalistului către DNA. Formularea e solemnă, tonul – ferm. De la vorbe pînă la dovezi, însă, e cale lungă. Un aranjament în fotbal e greu de probat, mai ales unul la care sînt suspectaţi că au contribuit şi arbitrii.

Înainte de a ne amuza amar de reclamaţiile fotbalului mic, să observăm reacţia celor vizaţi. Primul (şi singurul, ce curios!) care s-a simţit dator să-şi apere reputaţia este preşedintele executiv de la CSMS, Florin Prunea. Oficialul ieşenilor este, de altfel, un suspect de serviciu în materie de aranjamente. A fost proaspăt achitat în primă instanţă, în Dosarul „Mită în arbitraj”. Despre reclamaţia la DNA, după victoria de la Suceava, a declarat că e „cea mai mare prostie pe care puteam s-o aud”, „o aberaţie”, „o tîmpenie”.

Din tribune, reclamaţia la DNA se vede altfel – un gest simbolic de revoltă, care să restaureze, cît de cît, demnitatea contribuabilului spectator de fotbal. Un fel de a spune, asumat, sub semnătură: „Bine, măi, n-aveţi decît să aranjaţi meciuri, dar să nu credeţi că ne prostiţi pe banii noştri!”. Primarul din Suceava tocmai a deblocat finanţarea pentru echipa de fotbal şi a promis 1,1 milioane de RON, pe 2013, pentru Rapid CFR. 1,1 milioane de RON reprezintă dublul sumei repartizate de la bugetul local pentru reparaţii la şcolile din municipiul Suceava. Diferenţa asta de bani reprezintă şi ea un prejudiciu moral în sine. Nici nu mai contează dacă Rapid CFR „vinde” meciuri sau nu. Pentru o primărie care se plînge că n-are fonduri să achite la timp bursele elevilor, salariile fotbaliştilor reprezintă mărgăritarul pe tichie.

La Iaşi, e aceeaşi poveste, doar că mai puţin transparentă. Banii pe care-i administrează „creierul” executiv Florin Prunea vin şi ei tot de la Primărie sau de la societăţi subordonate Primăriei. Un milion de euro pe 2013 a primit echipa de fotbal de la bugetul local. Primăria susţine că nu asigură în totalitate finanţarea CSMS, alte 2,5 milioane de euro ar veni de la sponsori şi investitori privaţi extrem de generoşi. Un buget de 3,5 milioane de euro în Liga a II-a, cine ar fi crezut?

Florin Prunea nu a elucidat nebuloasa bugetului de la CSMS. Nu e treaba lui. Treaba lui constă în „a lua maul” criticilor, ca să-l parafrazăm pe Cornel Penescu, din stenograme: „Prunea e deja mai şmecher. Nu vezi că le-a cam luat maul pe la ăştia pe acolo, stai liniştit… Ştie să folosească mass-media!”. Păi, cum!

Prejudiciul moral reclamat în numele spectatorilor meciului Rapid CFR – CSMS are toate şansele să rămînă la stadiul de revoltă pe hîrtie cu număr de înregistrare. Dacă se uită în jur, suporterii suceveni vor descoperi cu siguranţă multe alte motive să se enerveze într-atît, încît să reclame prejudicii morale şi nu numai. Fotbalul se află pe la coada listei cu rele, dar, de undeva, din pămînt, din iarbă verde, trebuie să începem să ne recuperăm capacitatea de a ne indigna.