Dieta cu ceai nedecontabil

Diferenţa dintre Wayne Rooney şi Stanley Matthews. Dintre doi mari fotbalişti şi dintre două lumi

O scrisoare trimisă acum 63 de ani de federația engleză comunica numitului Matthews Stanley că nu va deconta suma de 6 pence,  contravaloarea unui ceai […]

Diferenţa dintre Wayne Rooney şi Stanley Matthews. Dintre doi mari fotbalişti şi dintre două lumi

O scrisoare trimisă acum 63 de ani de federația engleză comunica numitului Matthews Stanley că nu va deconta suma de 6 pence,  contravaloarea unui ceai la Bufetul gării din Carlisle. 6 pence însemnau o jumătate de şiling. 20 de şilingi făceau o liră sterlină, cam de 35 de ori mai mare şi mai tare decît sterlina de astăzi. Ce se poate reţine de aici? Că vedetele aveau drepturi egale cu muritorii de rînd. Stanley Matthews, cel mai mare jucător născut pe insulă, venea de la un meci al naţionalei engleze cu Scoţia, pe Hampden Park. Cum vii de la Glasgow spre sud, treci prin Carlisle, un Focşani pe Milcovul care desparte Scoţia de Anglia. Te dai jos din tren, pînă bagă cărbuni la locomotivă, şi bei un amărît de ceai. Pe peron, pentru că la clasa a doua nu au bufet, iar tu eşti Stanley Matthews, dar călătoreşti cu a doua.

Scrisoarea trimisă în 1948 de Federaţie celui mai mare jucător britanic mai spune că se decontează biletul de clasa a doua şi că se adaugă prima de meci în valoare de lire sterline 14. În banii de azi, 500 de lire. Bani buni, dar nu tocmai o avere. Matthews juca pe atunci la Stoke, cu salariul maxim admis: 80 de lire pe lună. În banii de astăzi, cam 2.800 de lire. Ce se poate reţine de aici? Mai întîi, că un meci al naţionalei era, încă, superior în bani şi onoare treburilor de club. Prima de joc la naţională era comparabilă cu salariul pe o săptămînă la club. Se mai reţine că superstarul Matthews era plătit la club cam cît un funcţionar de primărie în ziua de azi. Se mai reţine că Matthews tocmai bătuse de unul singur Scoţia pe Hampden Park, în faţa a 100.000 de spectatori. De unde concluzia că fotbalul atrăgea şi atunci oameni şi resurse colosale, exact aşa cum o face astăzi. Ideea după care salariile de astăzi sînt dictate de logica economică e, deci, o prostie.

Un incident recent pe Upton Park, la West Ham – ManU 2-4, a început cu un  hattrick a lui Rooney şi s-a încheiat cu o serie de „F…k you!” ale aceluiaşi, în direct, de la un metru de camera de luat vederi. Unde you sîntem noi, restul lumii. Federaţia îl va amenda pe Rooney. Are din ce. Rooney e plătit cu 250.000 de lire pe săptămînă, sumă pentru care e dispus să facă minuni pentru ManU şi să doarmă la naţională.

Ce e de reţinut? Nu neapărat hattrick-ul, de altfel superb, al lui Rooney. Matthews era mult mai productiv pe bani mai puţini. Diferenţa e ceaiul nedecontat al lui Mathews. Cu siguranţă, Sir Mathews n-a răcnit, după refuzul de decont: F…k you!