Traian Ungureanu

Scrie simplu și atrăgător, are prospețime. Când iubești fotbalul, totul devine ușor. Nu poți să nu iubești fotbalul dacă trăiești la Londra

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Traian Ungureanu
Un car de vise

Însă rostul și învățămintele acestei întâlniri nu au legătură cu istoria fotbalului. Nu adaugă mare lucru la ea și nu stabilesc vreo ierarhie. Boca-River se joacă sub un pretext sportiv, dar face serviciul de piscină sau confluență sau deltă mitologică. […]

...

Viitorul la Liverpool

Execuția lui Jurgen Klopp nu mai e o fantezie absurdă. După a șasea înfrângere consecutivă acasă, Liverpool e echipa de bătut dacă vrei să nu retrogradezi. Fulham a luat ușor trei puncte pe Anfield, într-un meci în care Liverpool merita […]

...

Calomnii publice

De cînd sportul e un fel de a repeta antrenamente fără public în condiții de competiție, am înțeles ceva esențial. Mai întâi, cum arată manevrele cu muniție de război și, apoi, ce caută publicul pe stadion. Prima parte seamănă cu […]

...

Zaha la maturitate

Aripa lui Crystal Palace nu va mai rămâne mult alături de trup. Cel mai talentat jucător fidel unei echipe mici a declarat deschis că a venit clipa să câștige „ceva mare, de povestit copiilor și nepoților”. Asta spune că Zaha […]

...

Nașterea unică și renașterea imposibilă a Misteriosului Gareth Bale

Ambele persoane poartă același nume: Gareth Bale. După șapte sezoane la Real, Bale s-a întors la Tottenham și face bine un singur lucru: dispare.

Misterul e amplificat de câteva fapte certe: Bale nu a uitat să joace fotbal, are doar […]

...

Oameni din golani

Acum ştim şi am văzut totul despre colonia penală franceză Fotbalul e un joc de golani jucat de francezi. În 2010, după un secol de fotbal cu Di Stefano, Cruyff, Fritz Walter şi Iosif Petchowski, la o Cupă Mondială înecată […]

miercuri, 23 iunie 2010, 4:43

Acum ştim şi am văzut totul despre colonia penală franceză
Fotbalul e un joc de golani jucat de francezi. În 2010, după un secol de fotbal cu Di Stefano, Cruyff, Fritz Walter şi Iosif Petchowski, la o Cupă Mondială înecată de tîmpenia colectivă a suflătorilor în vuvuzele, am ajuns, la rezultatul final, la ultima consecinţă a simpaticei noastre degradări în numele dreptului la spectacol: fotbalul nul. Fotbalul nul e exact asta: jocul în care jocul nu mai are nici un rol. Pe soclu, mult deasupra acestui joc superb şi uitat, s-au căţărat fotbaliştii. Ni?te bande de sub-suburbani conectaţi la conducte personale de bani.

Voici La France! Echipa tatuată care se plictiseşte sub tricolor. Un clan cu gluga trasă pe frunte şi amintiri de aur din banlieu. Asta e Franţa şi ea seam?nă teribil cu ceilalţi băieţi naţionali. Cu handicapaţii milionari culeşi dintre declasaţii Angliei, cu românaşii fiţoşi care încarcă manele în Mercedesuri, cu toată această rasă tînără şi mută de raşi în cap. Dacă e vorba de ei, rasismul e scuzabil şi n-are de-a face cu pigmentul pielii. Sînt toţi la fel. Francofoni.

Călcat în picioare, dictonul lui Camus rămîne totuşi  în picioare: „Tot ce ştiu despre morală am învăţat pe terenul de fotbal!”. Morala terenului de fotbal vorbeşte în continuare la fel de precis. Numai că oglinda lui Camus a devenit pubela lui Anelka. În fond, trebuie să mulţumim acestei naţionale a Franţei care a găzduit în propriul vestiar cel mai mare Congres al Internaţionalei Interlope. Acum ştim. Am auzit şi am văzut tot. Ce vorbe, ce hormoni în loc de caracter şi ce bicepşi încordaţi pe frunte! Şi ce antrenor! Le Prof Domenech a încasat-o de la clasa de golani. Dar n-a spus Domemech însuşi acum cîteva luni, că mîna cu care Henry a furat Irlanda e un „fapt de joc”? Le Prof are ocazia să înţeleagă unde duc asemenea declaraţii fine. În ce univers moral. Nu trebuie uitată nici contribuţia oficială, laică şi democratică a „autorităţilor”. Actuala colonie penală franceză a fost selectată pe baza principiului „diversităţii” şi din respect pentru „diferenţă”. Rezultatul e clar, viu şi a emis chiar un comunicat imbecil, scris de maeştrii fără rival ai sms-ului porno.

De ce îi mai băgăm în seamă? Cine ne obligă să comentăm înjurăturile, violurile, aurul, banii, maşinile şi silicoanele lipite de faima acestor brute care joacă fotbal? Nimeni. Dar asta numai dacă ţinem cu adevărat la fotbal, jocul care face oameni din golani.

Comentarii (28)Adaugă comentariu

Comentează