Messi apărătorul

Argentinianul reprezintă fotbalul integral şi are imaginea sportivilor superiori

O mare nepotrivire la Zurich. Lionel Messi şi Sepp Blatter în aceeaşi camer?. Nu există spaţiu comun pentru aceste două figuri, iar dacă există e de căutat oriunde: în parc sau […]

Argentinianul reprezintă fotbalul integral şi are imaginea sportivilor superiori

O mare nepotrivire la Zurich. Lionel Messi şi Sepp Blatter în aceeaşi camer?. Nu există spaţiu comun pentru aceste două figuri, iar dacă există e de căutat oriunde: în parc sau în parcări, în hangare sau în gări, dar nu în fotbal. Sigur, Blatter e şef ceea ce nu înseamnă în momentul de faţă decît calificarea din oficiu a Franţei la Campionatul Mondial. Iar asta face din Thiery Henry  jucătorul anului. Şi Lionel Messi e şef, dar asta a făcut din Lionel Messi cel mai bun fotbalist al lumii în 2009. Şefia lui Messi e o chestiune de fotbal, de la un cap la altul sau, mai bine zis, de la vîrful bocancului la centrul pieptului care a împins mingea în poarta lui Estudiantes, aşa cum reuşesc mulţi numai cu latul şi unul anume numai cu mîna.  

Lionel Messi a încheiat 2009 în contul fotbalului. Şase trofee din şase posibile pentru Barcelona, plus golul care a inaugurat o dimensiune vecină cu viitorul sînt fapte de fotbal. Messi e fotbal integral. Asta se vede şi se simte în atingerea iute şi catifelată care electrizează mingea. Dar tot atît fotbal se simte şi în geometria măruntă şi cuceritoare a lui Andres Iniesta. Îl prefer. Lionel Messi are imaginea obligatorie a sportivilor superiori, în vreme ce Iniesta e condamnat la suferinţa tipologică pe care o îndură oamenii scunzi. Messi are încă un avantaj psihologic major: puterea de execuţie în spaţii mici şi perioade de mare compresie. Iar publicul preferă întotdeauna miracolele, cu viteza lor cuprinzătoare şi lipsită de rest. Regula e veche şi a dictat mereu în favoarea atacanţilor de geniu instantaneu: Pele, Maradona, Cruyff. Aceeaşi regulă a defavorizat discret şi părtinitor oamenii de compoziţie cerebrală ai fortalului: Di Stefano, Rivera şi acum Iniesta. Nu e nimic în neregulă cu această regulă care dă mereu dreptate precocităţii teribile. Dacă aţi remarcat, discutăm despre justiţie şi ierarhii fotbalistice fără a părăsi fotbalul. 

2009 a fost anul în care fotbalul a fost bruscat şi împins cu un pas mai aproape de zona în care nu mai poate hotărî singur, ci numai în prezenţa şi cu parafa lui Blatter. Împotriva acestei presiuni, nu l-am avut decît pe Lionel Messi. Omul care i-a ţinut piept lui Blatter, vecinul de gală FIFA la Zurich. Cel mai mare apărător al fotbalului în 2009.