Destin în concediu

Dacă Solskjær era adus mai devreme, Man United se bătea acum pentru titlu

Nimeni nu știe de ce, dar e evident: United câștigă tot, cu o echipă neschimbată. La trup. Căci, la cap, totul, s-a limpezit și aerisit. Așadar, Liverpool a pierdut titlul. Peste două săptămâni, United va învinge, sigur și clar, Liverpool. Iar City va aduna şase puncte în meciurile cu Everton (2-0 miercuri, pe Goodison Park) și Chelsea și va fi campioană.

De unde toate aceste pronosticuri pe care vă puteți paria casa, mașina și, ca bun soț, în funcție de orientare, soțul/soția? Din fatalitate. Care lucrează din plin în fotbal, după ce își alege cu nas fin și coasă lungă victimele. Ceva anume spunea de un timp că Liverpool nu e o echipă de câștigat războaie lungi. După un egal acasă cu Leicester, a venit brambureala cu West Ham și Liverpool și-a arătat iar complexele. În primul rând, teama de succes. E scris undeva că, și în fotbal, există echipe care aleargă după succes și echipe care îl dictează.

Liverpool nu poate ieși din condiția de sprinter fără finiș. Faimoasa finală cu oamenii răi și hapsâni de la Real se joacă și rejoacă, mereu, în mintea acestei echipe care câștigă numai bătăliile preliminare. Sindromul Klopp!, s-a spus, imediat după sosirea marelui antrenor fără trofee. Într-adevăr, Klopp e un om admirabil, probabil cel mai cumsecade, plin de umor și tonic antrenor îngăduit de lumea contemporană a fotbalului. La fel de clar, Klopp nu e un ucigaș, una din bestiile ambițioase și nemiloase care nu cred în poezia vieții, ci își fac loc, inteligent sau brutal, spre vârf. Klopp a adus cu el un duh spectaculos și fragil.

Dar asta nu înseamnă că am găsit vinovatul. Fatalismul dispune de fotbal și prin tradiția de club. Astfel, din motive destul de neclare, unele cluburi se nasc cu gheare mai lungi. Man United, de pildă, a avut mereu o agresivitate luată din psihologia străzii. Arsenal zace de o viață în paranteza spumoasă a gratuității. Mai nou, spiritul local i-a învățat pe Aubemayang și Lacazette să rateze memorabil din orice poziție. Vraja sau deochiul, sau genele, sau astrele nu sunt însă mereu la lucru.
Uneori condiționarea dispare și, atunci, un club învie și își încalcă soarta. Nu se știe de ce. Probabil, destin în concediu. Deși n-ar trebui să uităm că destinul își poate lua concediu, dar nu poate fi concediat. Prin urmare, Man City e campioană.