Sir Alex în iad – primii 20 de ani

Nu e sigur dacă două decenii pe banca aceleiaşi echipe trebuiesc aniversate sau comemorate. „Football? Bloody hell!” Intraductibil. Perfect. Fotbal? Iadul pe pămînt. Dracu’ gol. Această definiţie scurtă şi integrală a fost extrasă de Sir Alex Ferguson din meciul adecvat. […]

Nu e sigur dacă două decenii pe banca aceleiaşi echipe trebuiesc aniversate sau comemorate. „Football? Bloody hell!” Intraductibil. Perfect. Fotbal? Iadul pe pămînt. Dracu’ gol. Această definiţie scurtă şi integrală a fost extrasă de Sir Alex Ferguson din meciul adecvat. Din adîncuri, acum euforice, peste o clipă bestiale. Din balamuc. Era minutul 90, Bayern conducea cu 1-0 şi ţinea o mînă pe Liga Campionilor 1999. Apoi ManU a înscris de două ori în ultimele 50 de secunde. Întrebat ce înseamnă asta, Sir alex a spus „ce înseamnă asta” şi, de aici, prima definiţie perfectă a fotbalului. Evident ea trebuia să vină din Anglia. Harul fusese convocat încă din 1981, de Bill Shlanky. Altă brută, alt monument. Omul care a clădit Liverpool, către un ziarist împietrit” ” Fotbalul nu e o chestiune de viaţă şi de moarte. E mai mult decît atît”. Clasici britanici. Ferguson e prelungirea forjată a lui Shankly. Ca orice scoţian născut în whisky, pe ploaie, Ferguson merge în iad, unde ştie că-l va întîlni pe Shankly şi că jocul oficial e fotbalul.

Săptămîna trecută Sir Alex a tăcut. Tocmai pentru că s-au împlinit fix 20 de ani de domnie sau dictatură Ferguson la Manchester United. Ferguson e un morocănos care urăşte îngăduinţa. Şi un mare antrenor. Dar Ferguson ţine ca acest lucru să nu se afle şi să nu devină cumva o cauză de simpatie. Căci viaţa merită trăită doar în adversitate. Asta aniversăm de fapt. O îndîrjire productivă. Un război de 20 de ani împotriva ideii că fotbalul e un joc recreativ care naşte vedete şi le lasă de capul lor. Cine nu acceptă, e pierdut: Stam, Van Nisterlooy, Beckam, Ince. Ţăndări. Acolo unde lucrează Ferguson nu cresc decît cei ce învaţă să are, cu capul în pămînt.

Sir Alex a fost înnobilat. Fără urmări. Nimic din ce se găseşte în Ferguson nu e reformabil sau educabil. Sir Alex confundă fotbalul cu revolta, suferinţa cu furia, dar face o mişcare cu gîndul la victorie. Aşa reuşeşte ManU, o echipă nu prea talentată, să bată, să se urce pe echipe mai bune sau să le scoată din buna lor educaţie. Într-un fel sau altul, să facă rău. Sir Alex se simte în infern. În fotbal adică.