Publicul plătitor

Golănia afişată de unii fotbalişti a devenit loc comun. Acel loc în care respectul pentru public este aruncat la pubelă

Gestul lui Allan Pardew ar fi fost urmat de concedierea imediatã oriunde altundeva în afara terenului de fotbal. Antrenorul lui […]

Golănia afişată de unii fotbalişti a devenit loc comun. Acel loc în care respectul pentru public este aruncat la pubelă

Gestul lui Allan Pardew ar fi fost urmat de concedierea imediatã oriunde altundeva în afara terenului de fotbal. Antrenorul lui Newcastle a executat un delicat cap in gurã în direcţia lui David Meyler de la Hull City. Pardew a fost amendat de Newcastle cu o sutã de mii de lire sterline şi suportă o suspendare din partea Federaţiei engleze pentru cel puţin cinci meciuri. Pardew este un exemplu într-o serie tot mai tot mai dezinvoltã de personaje care au ajuns la concluzia că fotbalul nu mai e ce era; că fotbalul e o pubelă în care mai marii jocului au voie să arunce orice: năbădăi, apucături de rachet, iniţiative de retard.

Nu trebuie uitat că, acum cîteva luni, Anelka, faimosul colecţionar de sume de transfer totalizînd spre o sută de milioane de lire, a încercat să arate că duce grija oprimaţilor. O inteligenţă limitată sever i-a înlesnit lui Anelka executarea unui salut anti-evreiesc folosit în Franţa de un alt handicapat care trece drept artist angajat. Anelka vine din specia militanţilor de rigolă care protestează pentru că e la modă, iar moda nu cere să înţelegi decît că tu eşti nemăsurat de bun, lumea nedreaptă şi conspiraţiile doldora.

Însă deosebirile se opresc aici. Deşi unul e un golan, iar celălalt un smintit, Pardew şi Anelka au ceva în comun. Amîndoi ştiu că scena publică e a lor şi amîndoi sînt convinşi că au dreptul la orice ieşire. În gesturile lor e o aroganţă care spune că publicul n-are drept la respect, ba chiar că e dator să admire ultima lor toană. Nu fotbalul e dezonorat de acest tip de nesimţire în recital. Fotbalul şi-a pierdut demult ţinuta. Simulările, insultele, aerele napoleoniene ale băieţilor cu gel şi modele au scos din fotbal eticheta minimă. În schimb dezonoarea loveşte în chiar noţiunea de eveniment public. Datoria cuvenită publicului s-a scufundat în salariile nesfîrşite ale vedetelor. Publicul însuşi e public plătitor şi atît. O turmă care nu trebuie să aibă pretenţii ci doar bilet, abonament şi cablu tv.