Fotbal fără profesor

Fostul antrenor David Pleat îl omagiază pe Dan Petrescu, observînd lucruri inedite din perspectiva omului din interior. David Pleat, fostul antrenor, luni, în rubrica săptămînală din The Guardian: „Dan Petrescu a fost un exemplu strălucit de jucător de bandă. Petrescu […]

Fostul antrenor David Pleat îl omagiază pe Dan Petrescu, observînd lucruri inedite din perspectiva omului din interior. David Pleat, fostul antrenor, luni, în rubrica săptămînală din The Guardian: „Dan Petrescu a fost un exemplu strălucit de jucător de bandă. Petrescu a perfecţionat arta infiltrării între apărătorul central şi fundaşul lateral, lucrînd cum s-ar zice pe umărul adversarului”. Pleat nu l-a antrenat niciodată pe Dan Petrescu, dar i-a citit jocul şi l-a aşezat în bibliografia tactică specială. Încercînd să explice formula cu care Arsenal subminează liniile defensive adverse, Pleat a ajuns la rolul infiltrărilor în adîncime şi a citat din cazul Petrescu. Ce ne spune această referinţă? Imediat ce vom consuma plăcerea patriotică, va trebui să înţelegem ceva nu tocmai onorant pentru starea comentariului de fotbal, la noi.

Acest soi de expertiză e aproape absent în presa noastră. După ştiinţa mea, cu excepţia lui Andrei Vochin şi (lăsînd la o parte barocul extrem) Cornel Dinu, nimeni nu reuşeşte să comeneteze fotbalul în termeni profesionali. Mai întîi pentru că fostul jucător sau antrenor ajunge rar în ziar, iar atunci cînd o face e subiect monden sau autor de amintiri. Doctorii în fotbal sînt oameni fixaţi la tuşă, greoi în scris şi pe ecran. Iar aşa ceva nu provoacă respect.

Al doilea motiv de insuficienţă critică vine din presă. Majoritatea comentatorilor (inclusiv subsemnatul) vin din afara jocului: din literatură sau din gazetăria generală. Asta nu-i face mai puţin oneşti, însă nota dominantă a acestui gen de comentariu descrie mereu faţa fluidă a jocului, punctul în care fotbalul seamănă într-adevăr cu artele şi poltica: infinit comentabil şi imprecis. Fiind însă un joc, fotbalul e condiţionat de reguli şi de libertatea sau restricţiile posibile în afara cadrului regulamentar. Această a doua faţă a fotbalului e mai apropiată de tehnică şi reclamă comentariul profesionist. În lipsa lui apare acea deformare care face din eşecuri dezastre inexplicabile, din jucători şi antrenori copii ai norocului şi din spectatori judecători abuzivi pînă la cruzime.