Liverdoom

E clar cine va câștiga titlul, dar nu se știe când.

Coronavirusul e gata să pună mâna pe calendarul Premier League. Liverpool nu mai poate fi depășită, dar poate fi amânată. Dacă virusul va atinge vârful de formă la sfârșitul lui martie sau începutul lui aprilie, Premier League va lua o pauză extinsă și consecințele se vor muta în Europa. Cu condiția ca Liverpool să treacă miercuri de Atletico Madrid. Ceea ce nu e nicăieri scris și nici semnat de Simeone.

Dar dacă va fi așa, Liverpool și Manchester City vor juca altfel în Europa: odihnită, respectiv și mai odihnită. Se poate specula îndelung. Coronavirusul a întors economia globală într-o ipoteză. Fotbalul e o pradă mult mai mică. Nesiguranța domnește. Partea certă și instructivă și-a arătat, deja, fața pe Vicarage Road. Watford a atacat din primul minut al unui meci în care Liverpool n-a intrat. Frica de retrogradare a bătut epuizarea. Căci Liverpool e, poate de mai bine de o lună, o echipă care joacă și câștigă meciuri pierdute, prin vis, de mână cu norocul și cu obișnuința. Vorbim de prima echipă, nu de a treia, trimisă să joace cu Shrewsbury, sau de a doua, trimisă să joace, tot în Cupă, cu Chelsea.

Aceiași maximum 14-15 jucători stau în teren de două sezoane și se uită degeaba spre bancă. Lotul e subțire. Isprava cu Watford a arătat un Liverpool beat de cocktailuri paralizante: oboseală, uzură morală, lipsă de motivație și, în cele din urmă, plictis. De unde meritul insuficient recunoscut al lui Pep Guardiola, omul care a știut să își populeze banca și, chiar, să asigure locuri suplimentare pe strapontină. Pare de neconceput, dar Liverpool e în criză. Dacă n-ar avea 22 de puncte în față, ci numai 12, echipa ar fi în situația de a pierde titlul, a la Newcastle, în 1996.

Un bidiviu ținut în cravașă pe distanțe mari cade sub călăreț. Doktor Klopp e maestru în heavy metal și mărește volumul fără să schimbe instrumentele. Treapta imediat superioară e doom metal.