Jocul care nu minte

Demonstrație de realism a echipei care a reușit să desființeze ceva din mitologia sportului. Africa de Sud este prima formație care câștigă Cupa Mondială după un meci pierdut în grupe

Se spune insistent și expert că Africa de Sud a bătut Anglia prin brutalitate. Mitul barbariei sud-africane e întemeiat, dar insuficient. Mărturii contemporane, culese la Sale Sharks, clubul englez la care joacă Faf de Klerk, spun că sud-africanul are într-adevăr 1,72m. Dar și că o ciocnire cu Faf mărunțelul e echivalentul întâlnirii cu un tren din care a rămas doar locomotiva.

Alibiul barbariei
Dar povestea barbariei învingătoare a Africii de Sud e cel mult un alibi bine ales. Forța și masa brutelor sud-africane nu sunt nici unice, nici rare. Rugby-ul nu mai admite alte făpturi. Așadar, Africa de Sud a câștigat Cupa Mondială și din alte motive de mare greutate. Mai întâi, mentalitatea fermierului singur cu natura și Dumnezeu. Sud-africanii au un fel visceral de a trăi rugby-ul, o mistică musculară și o încrâncenare mentală care trec adesea drept duritate întunecată. Finala cu Anglia a arătat mult din arta sud-africană a barajului fizic, dar restul a venit din încredere și știința jocului.

Depresia englezilor și teoria provincialismului
Anglia, puternică, austeră și apăsată de miză, a căzut în capcana pe care a întins-o, în semifinale, Noii Zeelande. Împinsă de presă pe soclu, Anglia n-a făcut față posturii de favorit. Cu excepția unui atac extrem, în 25 de faze succesive de asalt, spre sfârșitul primei reprize, Anglia s-a lăsat secerată înainte de a articula ceva convingător. Triumful sud-african a fost întâmpinat într-o depresie generală. Indirect, comentatorii au reproșat sud-africanilor provincialismul rudei sărace care vine la oraș și ajunge la ultimul etaj, cu pianul în spate, înaintea scării rulante.

Triumful realismului
Dar Cupa Mondială s-a încheiat cu o reevaluare rară în sport: mitologiile au pierdut și realismul a luat tot. Noua Zeelandă, Anglia și chiar Franța, cu dorul ei suicidal de război civil, au fost înlăturate. Realismul subestimat al sud-africanilor a urcat neobservat, începând chiar cu meciul pierdut în grupe, în fața Noii Zeelande. All Blacks au marcat, atunci, trei eseuri de senzație și nimeni n-a avut ochi pentru meciul excelent făcut de sud-africani.

Prima echipă care câștigă titlul mondial după o înfrângere în grupe e cu totul altceva decât am vrut să înțelegem. Lecția putea veni numai din rugby – jocul care nu minte.