Traian Ungureanu

Scrie simplu și atrăgător, are prospețime. Când iubești fotbalul, totul devine ușor. Nu poți să nu iubești fotbalul dacă trăiești la Londra

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Traian Ungureanu
Un car de vise

Însă rostul și învățămintele acestei întâlniri nu au legătură cu istoria fotbalului. Nu adaugă mare lucru la ea și nu stabilesc vreo ierarhie. Boca-River se joacă sub un pretext sportiv, dar face serviciul de piscină sau confluență sau deltă mitologică. […]

...

Viitorul la Liverpool

Execuția lui Jurgen Klopp nu mai e o fantezie absurdă. După a șasea înfrângere consecutivă acasă, Liverpool e echipa de bătut dacă vrei să nu retrogradezi. Fulham a luat ușor trei puncte pe Anfield, într-un meci în care Liverpool merita […]

...

Calomnii publice

De cînd sportul e un fel de a repeta antrenamente fără public în condiții de competiție, am înțeles ceva esențial. Mai întâi, cum arată manevrele cu muniție de război și, apoi, ce caută publicul pe stadion. Prima parte seamănă cu […]

...

Zaha la maturitate

Aripa lui Crystal Palace nu va mai rămâne mult alături de trup. Cel mai talentat jucător fidel unei echipe mici a declarat deschis că a venit clipa să câștige „ceva mare, de povestit copiilor și nepoților”. Asta spune că Zaha […]

...

Nașterea unică și renașterea imposibilă a Misteriosului Gareth Bale

Ambele persoane poartă același nume: Gareth Bale. După șapte sezoane la Real, Bale s-a întors la Tottenham și face bine un singur lucru: dispare.

Misterul e amplificat de câteva fapte certe: Bale nu a uitat să joace fotbal, are doar […]

...

Aberantul de bun-simț

Nick Kyrgios are ceva de spus. Şi o spune liber, apăsat, nonconformist. Adică exact invers decât se obişnuieşte în lumea noastră

Permalink to Aberantul de bun-simț
marți, 21 mai 2019, 5:22

Micul trib al geniilor pierdute nu apare degeaba. Clovnii, nebunii și exhibiționiștii au un nou lider de generație care își face din plin treaba. Nick Kyrgios s-a dat iar în stambă la Roma, cu tot tacâmul care ajută la autoconsum: năbădăi, țipete neînțelese și retragerea. Kyrgios a dat mâna cu arbitrul buimac, și-a luat jucăriile și s-a făcut nevăzut, în vizuina de unde iese, uneori, spre a juca un tenis de vis, atât cât îl lasă dracii bălțați care îi pun stopuri în cap.

De fapt, Kyrgios urlând în pijama sau aruncând cu magiun în propria carieră nu are timp de pierdut. Kyrgios are o menire. Spre deosebire de McEnroe, Connors, Năstase și alți nebuni cu certificat, Kyrgios nu va câștiga Grand Slamuri și nu va domina ierarhia. Kyrgios a sosit în tenis trimis de bun-simț. Poate e ciudat, dar tembelismul lui Kyrgios spune celor ce știu să dea la o parte comedia că sportul de mare performanță a luat-o razna spre pensie. Că suferă de plictisul perfecțiunii și mania longevității, că nu mai exprimă altceva decât o serie continuă de clișee victorioase. Că, eradicând eroarea și excepția, și-a pierdut sufletul și umanitatea.

Înainte de panarama de la Roma, Kyrgios a dat un interviu care îl așază ferm între oamenii cu spirit liber și curaj. Nadal e „sărat”, adică fără umor. Djokovici e îndrăgostit de propria importanță. Toată lumea încearcă să fie Federer. Și așa mai departe în lung de linie ondulată. Kyrgios e pur și simplu un om care nu vrea să joace în nici una din ceremoniile fixe care nivelează sportul. Succesul însuși e dubios. În fond, campionismul are ceva conformist. În fotbal, de pildă, e prea mult Guardiola. Întâlnirea Klopp-Guardiola s-a soldat cu nenumărați kilometri de victorii repetitive care au făcut din Premier League intersecția a două ambiții.

Kyrgios e antidotul. E abaterea vie care vrea să ne aducă aminte că lumea nu e egală cu suma trofeelor puse în joc și că sportul nu trebuie despărțit de libera circulație a destinului. Kyrgios întreabă: de ce nu mai e loc pentru baftă, poezie, absurd și slăbiciune? De ce atâtea conferințe de presă mumificate și nicio vorbă pe șleau? Conformismul apasă și Kyrgios e răsculatul care nu mai suportă seceta. Aberantul de bun-simț.

Comentarii (19)Adaugă comentariu

Andrei (1 comentarii)  •  21 mai 2019, 18:26

Nu am inteles nimic. Nu mai adaugati si o concluzie?:))

Dan (2 comentarii)  •  21 mai 2019, 18:30

Sunt de acord in mare masura cu punctul tau de vedere. Tenisul, ca de altfel sportul profesionist indeobste, este supus tot mai mult unor rigori si constrangeri determinate de succesul financiar. Si eu, ca majoritatea privitorilor ne-am cam saturat de finalele deja vue dintre Nadal, Djokovici sau Federer, un soi de triunghi sacru in care din cand in cand mai apare un Thiem sau Kyrgios. Exuberanta si nonconformismul grecului australian este sarea si piperul competitiilor la care participa, fie ca le castiga sau pierde, dar scutura praful asternut pe acest sport, candva de gentlemeni. Fara el am continua sa miscam doar capul de la stanga la dreapta si invers precum celebri catei aflati pe bancheta din spate a unor masini.

Felix (2 comentarii)  •  21 mai 2019, 18:30

Felicitări pentru articol măcar știu ca nu sunt singurul nebun oripilat de super-eroi cyborgi care spulbera record după record, nu numai in tenis dar și in fotbal plictisitoarea era (Leo-CR7) Am fost fan al “Găștii Nebune” - Wimbledon și Sportul Studențesc, iar fotbaliștii mei preferați sunt Djalminha, Jay Jay Okocha sau Ibrahim Ba. La tenis - the wizard Meligeni. Baschet - Rodman. Snooker - omul finalelor de mondial pierdute - Jimmy the Whirlwind

ovidiu_3003 (56 comentarii)  •  21 mai 2019, 18:37

Nick Kyrgios este un excelent tenismen ...are victorii la toti jucatorii buni ...nu putem stii ce o sa fie in viitor ...poate o sa castige G.S. ... poate o sa fie nr 1 mult timp ...

FANFAN LA TULIPE (1 comentarii)  •  21 mai 2019, 18:40

Aberant!Fara cap si fara coada!Fara noima,fara sens,fara nimic!Tpiic pentru TRU!

raul (1 comentarii)  •  21 mai 2019, 18:48

Totul depinde doar de unghiul din care privesti. Eu prefer un mare campion non-conformist (gen McEnroe) unui posedat de ego-ul propriu si de obsesia cã (toti) ceilalti nu-l înteleg (gen Kyrgios ori Nãstase) cãruia îi lipsesc cei 7 ani de-acasã. Pentru cã - dincolo de geniu (ãsta-i de la bunul D-zeu) - mai existã educatia (pãrintii, scoala). Iar la "lectia" asta, amicii Ilie si Nick au cam tras chiulul...

marius (1 comentarii)  •  21 mai 2019, 19:06

Ce declară un jucător, e fix treaba lui. Dar să consideri fireşti sau ok accesele de nebunie, înseamnă să ai ceva frustrări acumulate în viaţă. De ce să împrospătăm doar aerul îmbâcsit al sportului plin de clişee, de ce nu şi un doctor care pleacă în timpul operaţiei, un pianist care-şi bagă picioarele în timpul concertului, un ziarist care publică un sfert de articol, un profesor care lasă lecţia în aer etc etc etc. De ce să nu fie spectacol total?

banks (3 comentarii)  •  21 mai 2019, 19:18

Domnu' scriitor, se poate asa ceva, sa nu ne dati ditamai mura in gura, sa nu ne formulezi o morala, ceva, cu litere mari, sa pricepem toti ?!?... (Cu toate astea, simt ca aveti multa dreptate...:) )

George (1 comentarii)  •  21 mai 2019, 19:55

TRU, "salty" inseamna altceva in engleza, nu "fara umor". Se cam schimba intelesul la treaba aia cu Nadal, de fat Kyrgios spune ca Nadal E un tip OK daca te bate si iritat si nu vorbeste cu tine daca pierde.

drucker (2 comentarii)  •  21 mai 2019, 21:10

Vorba lui Plesu.Unii dupa ce ca sunt plini de defecte mai ai si personalitate.Aberanta lipsa de caracter.

Observator (131 comentarii)  •  21 mai 2019, 21:21

Kyrgios a spus unele adevaruri (ca Nadal este "nesarat", ca Djokovic sufera ca nu este iubit si ca Roger oboseste in minutele finale si tensionate ale vreunui meci), insa a-l cataloga drept etalon de bun-simt este de neconceput! Dincolo de ce face si declara, rezulta ca si dvs. v-ati saturat de perfectiune si de longevitatea lui Federer. Un punct de vedere care va descalifica, pentru ca stiti cum este cu aroganta tineretii! O.

Jean-Paul (9 comentarii)  •  21 mai 2019, 22:25

Draga TRU, Cred ca nebunia lui Nick este molipsitioare. Altfel, nu-mi explic aceasta pledoarie in favoarea nonconformismului cu iz de badaranie sadea. Da, e posibil ca unii sa nu vada cu ochi buni faptul ca anumiti sportivi pot sa fie performanti multi ani la rand si, in consecinta, sa se declare plictisiti ca tot ei ajung in finale si castiga trofee. Ce ar trebui sa faca Forurile sportive internationale? Sa-i pensioneze la atingerea unei anumite varste, asa cum se intampla in campul muncii, sau sa se spuna "stop joc daca sportivul X sau Y a castigat sa zicem 10 ori 15 GS-uri? Ati prefera sa asistati la scandaluri pe teren ca pe vremea lui Nasty si Mc Enroe? De cand lipsa de educatie, a celor 7 ani de acasa e catalogata drept sinceritate reala, absoluta? P.S. Daca ati vrut, cumva, sa faceti un test printre cititori cu privire la preferintele acestora vizavi de comportamentul sportivilor pe teren, poate ca veti reusi sa va faceti o idee clara, dar numai in cazul in care numaul comentariilor va fi destul de mare....

luigino (1 comentarii)  •  21 mai 2019, 22:44

De fapt grecul/australian este un derbedeu, un golan. Si nu trebuie sa fii expert in asta, fata si gestica il tradeaza. Adevarat, un golan extrem de talentat, insa tot un neispravit ramane. Diferenta dintre un jucator bun si o legenda este data si de valoare, dar o pondere importanta are si caracterul. Pana la urma caracterul omului iese la suprafata si in acest context este total neinteresant ce are de spus un golan ca kyrgios.

keepcalm (1 comentarii)  •  22 mai 2019, 1:07

Nene(autorul articolului) te-ai trezit cu fata la cearceaf de ai reusit sa scrii asemenea prostii? In aproape fiecare sport exista sportivi care domina, exceptand tenisul feminin unde dupa ce serena a devenit mamica si care inainte nu prea avea ce cauta in circuitul feminin, la masculin(ca e vb de tenis acuma) sunt cei 3 care nu au absolut nici o vina ca restul competirorilor nu se ridica la nivelul lor, sau macar sa se apropie, in fotbal sunt/erau leo si cr7, motogp e un marquez care e un fel de schumacher(victoriile lui schumacher m-au facut sa abandonez F1 in detrimentul motogp) lupta singur pt locul 1, spectacolul e in spate pt celelalte locuri, pe departe valentino a fost si va ramane omul spectacol in motociclism, asa cum in fotbal in ultimi ani a fost un ronaldinho care juca mereu cu zambetul pe buze, nu incrancenare/incruntare, grecul asta de care scrii nici macar nu merita efortul sa te trezesti la 5 dimineata sa scriu articolul, el nu are nici un respect pentru nimeni, sa fi nonconformist nu inseamna sa fi si lipsit de respect fata de ceilalti conpetitori, arbitri, organizatori sau publicul pentru care intri pe arena sa faci spectacol, publicul e cel care te taxeaza pana la urma pentru ca, chiar daca esti un jucator bun vei juca cu tribunele goale daca nu il respecti, ori el asta a facut in mai multe randuri

catyo (4 comentarii)  •  22 mai 2019, 8:57

Tenisul presupune totusi o anumita rigoare, este prin esenta lui un sport in care exhibitionismul, gesturile deplasate, nonconformismul cautat nu isi au locul, deranjeaza. Ceea ce se accepta in fotbal, de exemplu, nu se admite in tenis unde si sfaramarea rachetei se sanctioneaza. Preferati un acelasi Federer cu jocul sau aristocratic sau noul val Kyrgios cu manifestari golanesti, atractive prin faptul ca sunt "altceva"? Regret, domnule Ungureanu, dar eu nu pot fi de acord cu dumneavoastra.

MZM (23 comentarii)  •  22 mai 2019, 18:51

Ne-am plictisit de Federer, Djokovici si Nadal? Nu, cu siguranta! Dovada ca unde joaca acestia tribunele sunt arhipline. Dorim ceva nou ? Da, talente tinere, autentice, cu un comportament normal pe teren! S-a plictisit cineva vreodata de marii actori de film si teatru? De perfectiunea jocului lor? Nu am auzit asa ceva! Imi pare rau pentru Kyrgios, dar pare... branza buna in burduf de caine.

Paul (2 comentarii)  •  22 mai 2019, 23:10

*** de jucator

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Andrei (1 comentarii)  •  23 mai 2019, 1:48

Cata *** curge din pixul acestui individ, Doamne fereste!

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Comentează