Nervi noi
Scurtă incursiune pe teritoriul noului huliganism britanic

Trei incidente în trei meciuri pe parcursul a trei zile fac o tentație statistică: după 30 de ani, huliganismul revine în Marea Britanie. Înainte de a refuza această concluzie adăpată numeric, să recapitulăm. Jack Grealish o ia peste ceafă de la un domn foarte rapid și nervos, la derby-ul local și brutal Birmingham City-Aston Villa.
Chris Smalling e îmbrâncit de un alt domn plecat pe o străpungere persoanală, la Arsenal-United. James Tavernier o ia la gioale din partea unui domn coborât anume din tribună pentru a bloca spasmodic executarea unui aut, la Hibernian-Rangers.
În toate aceste trei cazuri, unul și același personaj dă buzna în teren: un bărbat învelit într-un trening fără marcaje și îmbrobodit în glugă. Identice sunt și sistemele nervoase ale celor trei: ațâțate de ocazia publică și tocite de noul format al vieții comunitare – cum se numește, mai nou, frustrarea piperată de la marginea fotbalului.
Mai clar: viața lăsată pe mâna fotbalului seamănă cu pregătirile de război. Media face din orice meci de aleasă obscuritate prologul unui război nuclear. Netul creează o intimitate falsă în care suporterii rămân cu senzația că sunt foarte aproape de jucători. Că au puterea și chiar datoria de a-i îndruma, certa sau pedepsi instant.
Expunerea comercială a vedetelor mari și mici ale fotbalului a transformat jucătorii în persoane disponibile și expuse, fără cetățenie și drepturi. Fostul public de masă al fotbalului e tot mai mult un rezervor de furii biciuite de droguri și excitanți media.
De aici, robotica nevrotică din mișcările prost coordonate ale celor ce pătrund în teren. Marcelo Bielsa, tartor încercat și antrenor la Leeds, club cu o tradiție penalissimă, a ghicit ceva când a spus: cel ce face asta a adunat frustrări care nu au legătură cu fotbalul.
Noul huliganism britanic e atât de nou încât face din tradiția anilor ’80 o formă de ură venerabilă. Am trecut de la nebunia în hoardă la atacul singuratic și la criza de nervi inexplicabilă. Nu numai în fotbal.