Over
Cu Jose Mourinho continuă demonstrația din care ar trebui înțeles că Alex Ferguson a fost cel mai mare antrenor și om de fotbal al ultimilor 30 de ani. Concedierea lui Mourinho nu e o problemă de antrenor, ci semnul unui […]
Cu Jose Mourinho continuă demonstrația din care ar trebui înțeles că Alex Ferguson a fost cel mai mare antrenor și om de fotbal al ultimilor 30 de ani. Concedierea lui Mourinho nu e o problemă de antrenor, ci semnul unui impas istoric. După Ferguson, toată lumea sosită spre a-l continua sau înlocui a căzut secerată. Moyes, Van Gaal și Mourinho au fost eliminați de golul care a urmat retragerii lui Ferguson.
Explicația cuprinde și achizițiile scumpe, dar greșite, nedorite sau neintegrabile, și structura de management, dar nu se reduce la ele. Problema a fost și e figura lui Ferguson: un părinte și un demiurg capabil să absoarbă și să trimită la luptă o echipă mâncând jăratic. Mourinho va spune că i s-au refuzat transferurile cerute în vară. Așa e. Săptămâna trecută, după meciul cu Liverpool, Mourinho a avut un moment de reverie și a mărturisit că a obosit urmărind sprinturile interminabile ale lui Robertson. Admirația față de fundașul hiperactiv al lui Liverpool a descris un antrenor tânjind după jucători înfometați de performanță. Dar e de crezut că nici măcar o distribuție ideală nu i-ar fi ferit pe Mourinho și Man United de blocaj.
Din nou, problema e istoria creată de Ferguson. Mai precis, granița care separă fotbalul trăit de Ferguson de fotbalul cumpărat de oricine altcineva. Ferguson a fost ultimul într-o serie umană copleșitoare în care îi mai găsim pe Busby, Pasley și Shankly. Pentru acești oameni, fotbalul însemna un club, iar clubul o familie mistică. Modelul care s-a încheiat cu Ferguson era construit pe o comuniune profundă, dominată autoritar de un zeu-tată nemilos, generos și infailibil. Sub acest tip de patriarhat, fotbalul era un cult care amesteca relații tribale, frății mafiote și fanatism până la sacrificiu. Ferguson a fost ultimul. După el, fotbalul s-a mutat în altă albie. Nu mai puțin profesionistă, dar lipsită de carismă și rezerve iraționale.
Fotbalul post-Ferguson e bine planificat și finanțat, dar lipsit de credință. Man U nu va reuși să iasă din posteritatea lui Ferguson decât dacă și când va găsi un nou părinte. Există o lege a sângelui care funcționează încă la cluburi ca Man U și Liverpool. Și prea puțini antrenori capabili să o înțeleagă. Poate că era Manchester United s-a încheiat și tot ce vom vedea de acum înainte va fi o interminabilă operație de resuscitare fără șanse. Poate e over.
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele