Pace cu Ronaldo

Dacă a existat o conspirație pentru reabilitarea lui Ronaldo, complotiștii trebuie felicitați. Cazul Ronaldo aștepta, demult, îndreptarea

Să amintim, mai întâi, situația existentă înainte de finala de la Paris. Consensul general spunea că Ronaldo e ce numim noi, fără greș, cocalar. Un băiat de club de manele, cu uniformă și tunsoare specifică, tont rău și redus la propria importanță. Așadar, din motive neclare, destul public și condeie lucrau cu o prejudecată stupidă. Și anume, ideea după care locul unui mare fotbalist e între literați, amatori de operă și specialiști în art deco (stil atribuit de mulți fostului portughez de la Chelsea). Nefiind cele de mai sus și foarte sus, Ronaldo a fost declarat cocalar. Dar menirea unui fotbalist e sportul sau, cu o vorbă mai largă, atletismul superior. Iar Ronaldo e un atlet perfect. Pe teren și după meci. Ceea ce se vede foarte bine pe torsul expus frecvent și narcisist de Ronaldo. Așadar, omul e narcisist! A! Nu știați? Marea majoritate a liderilor, artiștilor, inițiaților și oamenilor de succes sunt egomani-maniaci-narcisiști. Contează doar că, în mod clar, Ronaldo e ce scrie în fișa postului de mare sportiv: un atlet perfect.

A doua acuzație lipită de Ronaldo e lipsa de fair-play. Ronaldo a început Euro cu faimoasa declarație care a atribuit lopătarilor islandezi o „mentalitate mică”. În locul unui clișeu plat, lui Ronaldo i-a ieșit pe gură adevărul. Ce mentalitate are o echipă care face din fotbal o partidă de trântă nordică și din minge o întruchipare a răului care trebuie lovită pentru a provoca durere, nu pase? Fără niciun fel de scuze, un fotbalist de talia lui Ronaldo are dreptul de a-și proteja domeniul și arta. Cineva care a dat golul de grație supremă din meciul cu Ungaria are tot dreptul să se sufoce de indignare în fața unui adversar care n-a trecut de baros.

Și apropo de fair-play: cum poate fi descris publicul francez care a huiduit când Ronaldo era la pământ și a aplaudat, bucuros de pagubă, dar simulând cavalerismul, când Ronaldo a ieșit, rănit, din teren?

Ronaldo a revenit acolo de unde l-a gonit o presă snoabă din antisnobism. Și a încheiat ținându-i în finală și în viață, de pe tușă, pe ai lui. Ca frate un pic mai mare și antrenor secund de urgență. Nimic mai antiegoist. Poate facem pace cu Ronaldo. O merităm reciproc.