Moartea nu face galerie

Într-o lume plină de ură și de ucigași, FIFA și UEFA ar putea să tacă. Sau măcar să nu mai afișeze banalități pe tema înfrățirii umane

Germania – Anglia, sâmbătă 26 martie, orele 21:45, Berlin, Olympiastadion, anulat? Sau cu tribunele goale? Sau pline de agenţi de securitate? Tot ce se poate şi, mai ales, ce nu se mai poate. S-au dus, adică, vremurile în care lumea proastă şi nevinovată se ducea la meci fără griji. Stadionul e o incintă balistică ideală. O bombă pe burta vreunui musulman silitor explodează mai cu spor. Panica şi o bună călcare în picioare fac restul. Ce au ratat pe Stade de France, anul trecut, microbiştii cu veste la două rânduri de TNT se poate recupera. După măcelul de la Bruxelles, orice bilet de intrare la un meci mai acătării conţine şi necrologul purtătorului. Vedeţi, atleţii dinamitarzi ai dezrobirii iubesc mişcarea şi mai ales zborul în aer liber cu capul la subsuoară.

Euro 2016 va avea loc în Franţa la sol sau nu va mai avea loc. Pentru fiecare stadion şi oraş francez avem la dispoziţie o coadă lungă de candidaţi la detonare. Selecţia va fi grea. Cel puţin doi pe un loc. Doar cei mai buni dintre cei mai inflamabili vor avea o şansă reală. Probabil nu vor reuşi. Mult huiduiţii francezi din Serviciile secrete își cunosc meseria. Și, apropos, gardianul care a împiedicat un măcel pe Stade de France nu era musulman – cum ați aflat din ziarele de a doua zi. Presa avea nevoie urgentă de figura musulmanului bun și a decis că ne face un pustiu de bine dacă o inventează. Oricum, nu era nevoie. Nu mai putem de bine și de atâția pedagogi prinși până peste cap de teoriile din care reiese că noi suntem problema, iar ceilalți sunt victimele îndreptățite la răzbunare.

Să nu ne facem însă iluzii. Dacă Euro 2016 va supravieţui, asta nu va fi o victorie a sportului şi încă o dovadă a unităţii noastre bla, bla, bla. Discursurile rituale au obosit. Repetiţia vorbelor goale umple orice sală şi orice stadion de nuduri nevinovate. E momentul ca diriguitorii fotbalului să schimbe placa, măcar acum când moartea vine pe stadioane de mână cu ambasadorii diversităţii. Sportul e din naştere şi la el acasă o formă de curaj imposibilă fără onoare şi o virtute care fuge de clişee.

FIFA şi UEFA au creat o industrie de banalităţi generoase pe tema înfrăţirii umane. În fond, așa cum, în doar câteva săptămîni, s-a putut face o icoană din injectata Șarapova, ar trebui să se poată face și operația inversă. Să ajungem, adică, de la iluzia convenabilă la adevărul neconvenabil, dar adevărat. Dacă asta e prea mult, FIFA şi UEFA ar putea măcar să tacă. Să se abțină de la feeriile infantile cu oameni fericiți care urmează să se amestece cu tot cu rase și religii pe stadioane. De ce? Din Respect – vorba cântecului, clipului și lozincii oficiale.

Cu alte cuvinte şi fără întîrziere, moartea trebuie dată afară de pe stadioane.