Șaradopova
Cazul Mariei este cutremurător, ea era bolnăvioară de 10 ani și nu știam!

Așa cum bine se știe, marile vedete supermedaliate și sanctificate de media sunt pândite de ghinioane incalificabile. Ba primesc friptura greșită în sos de anabolizanți, ba răcesc și sunt tratate cu damigeana de eritropoetină, ba au o migrenă și cineva le pune în ceai șoricioaică pentru șoriceii alergători de semifond. Dar toate astea sunt floare de opium la ureche pe lângă cazul Mariei Șarapova.
Gândiți-vă și cutremurați-vă: Șarapova era, în secret, bolnavă de nu mai puțin de 10 ani. Firește, suferinda s-a tratat cu meldonium. Firește, nici medicul, nici managerii nu s-au ostenit să afle că meldonium e folosit pentru anume proprietăți care te fac mai tare pe picioare și te feresc de stres. La 1 ianuarie, Agenția Mondială Antidoping a pus medicamentul pe lista substanțelor intrezise. Spre rușinea lor eternă, funcționarii Agenției nu s-au prezentat la ușa Șarapovei pentru a-i cere voie să o informeze de noutatea de pe listă. Nici măcar după ce o atletă suedeză a fost suspendată acum trei săptămâni pentru uz de meldonium nimeni nu s-a adresat Șarapovei pentru a o atenționa. În aceste condiții, e de înțeles că Maria Șarapova s-a dopat, mai precis, s-a dopat cu bună-credință.
E de notat că meldonium se produce industrial în Letonia și, nu se știe de ce, găsește în Rusia pacienți care fac sport. Înainte de Șarapova, alți trei sportivi ruși, probabil bolnăviori, s-au tratat cu meldonium și au căzut victime aceleiași neînțelegeri. La fel de instructivă e și viteza de serviciu a Federației Internaționale de Tenis. Măsurat de radar, serviciul federației a avut nevoie de 5 zile pentru a atinge publicul. Șarapova a fost notificată, după care federația a chibzuit dacă e cazul să-și facă treeaba sau nu și asta a luat nu mai puțin de 5 zile.
Comediile de mai sus sunt deja anoste. Șarapova și toți ceilalți, cu bolile lor, cu armatele lor de medici stupizi, fripturi sintetice și răceli speciale sunt un plictis. Ori de câte ori vreun nou supermedaliat apare cu medalia la gât să ne spună ce ghinion a avut, ni se cere să fim naivi și, prin repetiție, cretini.
Ajunge! Nu scrie nicăieri că sportul trebuie să lucreze cu un public de retarzi. Agenția Mondială Antidoping ar trebui să aleagă: ori dă totul pe față, ori anunță că dopajul e liber. Prima variantă ar reduce sporturile la șah, table și, discutabil, snooker. A doua e pentru cine se plictisește și se dopează cu sport.