Cine e mare e neamţ
Bayern şi Borussia nu au inventat alt fotbal, ci au inovat pe un patent existent: cel olandez.
Sigur, toate observaţiile socio-economisto inteligente fac sens. Da, Bayern şi Borussia vor ocupa Wembley-ul pentru un kirmez german taman la a 150-a aniversare […]
Bayern şi Borussia nu au inventat alt fotbal, ci au inovat pe un patent existent: cel olandez.
Sigur, toate observaţiile socio-economisto inteligente fac sens. Da, Bayern şi Borussia vor ocupa Wembley-ul pentru un kirmez german taman la a 150-a aniversare a Federaţiei engleze. Cine visa la aşa ceva în 1863 era client Krupp. În 2013, e client Adidas. La fel de întemeiată e întrebarea: cine domină fotbalul european: Bundesliga, Bayern, Borussia sau Bayern şi Borussia? Un răspuns care se opreşte la varianta Bayern şi Borussia naşte următoarea întrebare inteligentă: e de pe acum fotbalul german pîndit de sindromul spaniol? Pentru că, măcar în parte, Barcelona şi Real au fost victimele dominaţiei bicefale pe care au impus-o unui campionat slăbit.
Însă, subtilitatea acestor observaţii plimbate de comentatori prin presa internaţională lasă deoparte ceva important: fondul. Iar fondul e fotbalul. Cel mai rar folosită întrebare a dezbaterii sună în felul următor: poate fi explicat succesul plenar al fotbalului german prin fotbal? Răspunsul e un da răsunător care trebuie totuşi explicat. Fotbalul jucat cu mare rigoare de Borussia şi, mai ales, de Bayern nu e o invenţie, ci o inovaţie. Trebuie adăugat imediat că fotbalul nu se schimbă chiar atît de des pe cît ar fi mulţi îndemnaţi să o creadă. Invenţiile sau revoluţiile sînt rare. Ele apar la intervale lungi, mult mai lungi decît ciclurile de succes şi colecţiile de trofee.
Ultima redefinire fundamentală a fotbalului a avut loc acum mai bine de 40 de ani şi a pornit cu Rinus Michels, la sfîrşitul anilor ’60. Fotbalul total pus în teren de Ajax şi de naţionala Olandei a reformulat tot ce se ştia sau credea despre sensul şi limitele jocului de fotbal. Spaţiul de joc s-a mărit, forţat de idei noi: dispariţia posturilor fixe, angajamentul în presing avansat şi posesia premeditată ca formă de asediu. De atunci încoace, formula a fost importată în Spania prin serviciile academiei cu un singur membru Johann Cruyff şi reexportată în Europa. Bayern joacă astăzi formula hispano-olandeză, o formulă pe care n-a inventat-o, dar pe care a ştiut să o adapteze şi să o umple de inovaţii.
Nu, fotbalul nu stă pe loc de 40 de ani şi mai bine, ci înaintează prin inovatori care pregătesc şi fac inevitabilă următoarea revoluţie. Puterea înspăimîntătoare a fotbalului jucat de Bayern vine astfel din fotbal. Din capacitatea de a juca fotbal fundamental cu o seriozitate la limita sacrificiului şi cu o inteligenţă scăpărătoare. Se poate spune nemţeşte? Da, dar în acest caz, toţi marii autori de şcoli de fotbal sînt nemţi: începînd cu Brazilia şi continuînd cu Italia, Spania şi Olanda.
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele