Top 50 după 0-5
Catastrofa mea favorită rămîne totuşi România-Lituania 0-3 Un ziarist englez, Michael Henderson, a avut o idee simplă, pusă într-o carte care merge direct la persoane şi răspunderi. Cartea a apărut de o săptămînă şi se numeşte „Cei 50 care au […]
Catastrofa mea favorită rămîne totuşi România-Lituania 0-3
Un ziarist englez, Michael Henderson, a avut o idee simplă, pusă într-o carte care merge direct la persoane şi răspunderi. Cartea a apărut de o săptămînă şi se numeşte „Cei 50 care au stricat fotbalul”. Lotul lărgit al acuzaţilor foieşte de reputaţii mari. Jucători care au popularizat, odat? cu propriul talent, aroganţa şi tembelismul (Ronaldo, Rooney, Cole). Soţii de jucători care au tras fotbalul spre mitocănia parvenitului (Victoria Beckham). Cîteva figuri istorice sînt acuzate în mod discutabil. Bill Shankly – cu al lui ” Fotbalul nu e o chestiune de viaţă şi de moarte – e mai important!” – e învinuit de supradimenisonarea paranoică a unui joc. Verdictul loveşte un mare om de fotbal, dar e plauzibil.
Cartea nu va fi tradusă în româneşte. Nu e nevoie. Cartea ar trebui, pur şi simplu, scrisă aici şi acum în româneşte, despre fotbalul românesc. Implozia de la Belgrad e un pretext perfect. Însă ideea după care fotbalul românesc s-a scufundat după ciocnirea cu un icebergovici e falsă. Catastrofa mea favorită e, de pild?, 0-3 la Cluj, cu Lituania. Problema nu sînt scufundările, ci capacitatea sistemului (inclusiv presa amatoare de taclale cu Borcea, Becali, etc) de a reveni la suprafaţă. Lista vinovăţiilor e enormă. Excepţiile sînt tot excepţionale. Două persoane nu pot fi cap de listă. Mai întîi, Răzvan Lucescu, un antrenor prea tîn?r şi singur pentru o infecţie atît de mare. În al doilea rînd şi în ciuda infatuării de prinţ regional, Adrian Mutu. Prea multă lume s-a grăbit să vadă în Mutu o cauză primă. Mutu n-a făcut nimic. Absolut nimic. Asta distruge un meci, dar nu poate scrie istorie.
Capii de listă rămîn acolo unde se află de 20 de ani. În fruntea Federaţiei. Fotbalul nostru a căzut integral, spoliat pînă la ultima para şi deprofesionalizat, de la primul şef la ultimul maseur. Fotbalul nostru a dat faliment, pentru că sistemul pe care se sprijină a dat faliment. Administratorii trebuie să plece. Dacă rămîn, coborîm mai departe. Să nu uităm: ne aşteaptă Feroe, Malta, Lichtenstein şi alte puteri setoase de puncte.