Idolul inutil

Istoria face sportul, nu oamenii cu reputaţie de idoli

Gigi Becali a fost reţinut. E cercetat de organele judiciare, e urmărit de presă în calitate de centru al existenţei româneşti şi divinizat de un popor prea amplu, în calitate de […]

Istoria face sportul, nu oamenii cu reputaţie de idoli

Gigi Becali a fost reţinut. E cercetat de organele judiciare, e urmărit de presă în calitate de centru al existenţei româneşti şi divinizat de un popor prea amplu, în calitate de astru providenţial. Becalo-centrismul maniacal e rezumatul complet al sărăciei de sine a fotbalului şi opiniei publice. Amîndouă gravitează în jurul unei persoane amplificate supranatural. Un om care rămîne o figură, dar nu e o forţă.

Confuzia febrilă între Becali şi Dumnezeul vieţii (fotbalistice) româneşti costă enorm. Şi e insuficientă. Atît de insuficientă încît explică suficient neputinţa continuă a fotbalului şi a analizelor care caută să dea de urma microbului originar. De ce nu se dezvoltă fotbalul şi de ce se sub-dezvoltă opinia despre tot ce e românesc? Pentru că, în ciuda lui Becali şi a comentatorilor lui, istoria sportului nu poate fi scrisă de persoane. Fotbalul e autonom, îndărătnic şi ascultă de altceva şi de altcineva. Exemplul? Australia.

Tocmai Australia, megaspaţiul străin de fotbal care se pregăteşte de joncţiunea neaşteptată cu fotbalul. Un comentariu foarte cifric publicat de Financial Times, constată că, pentru prima oară în tradiţia acestui continent sportivo-ahtiat, fotbalul face cît restul. Mai mult de 50% din publicul de sport australian e public de fotbal. Rugby-ul, cricket-ul şi « aussie rules »( acea ocupaţie locală care urmăreşte vătămarea semenilor sub pretexte vag sportie) adună mai puţini spectatori decît fotbalul. Asta, într-o ţară fără forţă de club şi fără calificări la Mondiale între 1974 şi 2006. De unde schimbarea? Nimeni  nu ştie, tocmai pentru că nimeni nu poate premia sau învinui o persoană, o valiză, o sumă de bani sau un astru. Cea mai întemeiată bănuială spune că mutaţia a fost dictată de istorie.

Trei valuri succesive de emigraţie (sîrbo-croat?, asiatică şi libaneză) au umplut şcolile, maidanele şi plajele australiene de oameni de rînd cu mingea la picior. Umilinţa lor plină de rîvnă a împins fotbalul şi a deplasat centrul de greutate al sportului australian. Miliardari teribili au întemeiat o Ligă australiană, dar suflul şi pasiunea populară au fost peste puterea lor. 

Istoria face sportul. Cine îşi închipuie altceva, rămîne cu dreptul mărunt de a comenta reputaţii de idoli inutili. Nu ei fac sportul. Deşi se pricep să îl ţină în loc.